Deputatul USR de Dâmbovţa Dumitru Lupescu a declarat astăzi, 5 iulie 2018, că partidul pe care îl reprezintă va lupta din răsputeri astfel încât Codul Penal, cu modificările aduse de reprezentanţii coaliţiei PSD-ALDE, să nu intre în vigoare.

„Vom contesta această lege la Curtea Constituţională a României şi, cu siguranţă, actul normativ se va întoarce în Parlament. Vom face un apel la raţiune. Un apel la salvarea democraţiei din România! Nu suntem singuri în această luptă. USR va alerta partenerii noştri interni şi externi. A venit momentul ca partidele de opoziţie, organizaţiile neguvernamentale, asociaţiile profesionale, instituţiile academice şi culturale, hub-urile antreprenoriale, sindicatele şi firmele să ia în mod oficial atitudine”, a precizat Dumitru Lupescu.

Deputatul USR a prezentat o serie de probleme care vor apărea din cauza modificărilor aduse Codului Penal, consecinţele în plan social.

„Redefinirea noţiunii de funcţionar public – prin abrogarea al. 2 art. 175 CP.
Foarte multe categorii profesionale (experţi contabili, medici, asistenţi medicali, farmaciști, executori judecătorești, mediatori, experţi tehnici judiciari, notarii) care în prezent sunt considerate funcţionari publici de legea penală nu mai intră în această categorie și nu mai pot fi pedepsite pentru o serie de infracţiuni. Această modificare echivalează cu dezincriminarea multor infracţiuni: compromiterea intereselor justiţiei, delapidarea, neglijenţa în serviciu, abuzul în serviciu, folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual, uzurparea funcţiei. Exemple: angajaţii de la băncile sau fondurile de investiţii la care statul român are participanţi nu mai intră în această categorie şi nu mai pot fi judecaţi.

Modificarea noţiunii de liberare condiţionată – modificarea art. 100 CP.
Deţinuţii vor putea fi eliberaţi mult mai repede din penitenciare, cu mult înainte de ispășirea pedepselor. Cei cu pedepse sub 10 ani pot fi eliberaţi după ce au ispășit jumătate din condamnare, în loc de două treimi cum este în prezent. Cei cu pedepse de peste 10 ani pot fi eliberaţi după ce au ispășit două treimi din pedeapsă, în loc de trei pătrimi cum este în prezent. Cei care au peste 60 de ani vor putea fi eliberaţi după ce au ispășit doar o treime din pedeapsă, faţă de jumătate cum este în prezent (dacă pedeapsa nu depășește 10 ani).

Confiscarea extinsă – modificarea art.112 ind. 1.
Bunurile obţinute ilegal vor fi mai greu de confiscat. În loc să pună în acord Codul Penal cu directiva europeană cu privire la confiscarea extinsă, Comisia a adoptat modificări care îngreunează aplicarea acestei măsuri. Directiva europeană prevede că este suficient ca judecătorul să observe diferenţe între averea infractorului și veniturile sale ilicite, în timp ce prevederea introdusă în lege stabilește că trebuie să existe probe certe, dincolo de orice îndoială. Astfel, în loc să faciliteze confiscarea bunurilor dobândite ilicit, modificarea îngreunează aplicarea acestei măsuri. Au fost eliminate din infracţiunile pentru care se poate dispune confiscare extinsă, printre care spălarea de bani și constituirea unui grup infracţional organizat.

Prescripţia răspunderii penale – modificarea art.154 și 155 CP.
Iniţial, Comisia a redus termenele de prescripţie pentru faptele grave pedepsite cu închisoare între 10 și 20 de ani (de la 10 la 8 ani). Ulterior, termenele s-au mai redus o dată, cele de 10 ani au devenit de 8 ani şi cele de 8 ani au devenit de 6 ani. Făptaşii vor beneficia de prescripţie în dosarele actuale, ale căror fapte au fost comise până în 2012.

Impactul asupra celorlalte infracţiuni este că infractori periculoşi scapă mai uşor de pedeapsă, dacă trag suficient de mult de timp. În special cu probleme sunt infracţiunile de crimă organizată, unde sunt foarte mulţi suspecţi şi dosare transfronaliere, anchete de ani de zile cu mai multe state implicate.

S-a redus la jumătate termenul de prescripţie specială, care înseamnă închiderea definitivă a dosarelor, chiar dacă sunt în curs de judecată.

Exemple: un violator va scăpa de dosar dacă nu este condamnat definitiv în 12 ani de la data săvârșirii faptei, în loc de 16, cum este în prezent. Un pedofil va scăpa de dosar dacă nu este prins și condamnat definitiv în 15 ani de la data săvârșirii faptei, în loc de 20, cum este în prezent. Un functionar care a comis un abuz în serviciu va scăpa nepedepsit dacă nu primește o condamnare definitivă în 10 ani și jumătate, în loc de 14 ani, cum este în prezent.

Concursul de infracţiuni – modificarea art. 39 CP.
Sporul de pedeapsă pentru concursul de infractiuni nu mai este obligatoriu. În plus, a fost redus la maxim 3 ani, indiferent de numărul de infracţiuni săvârșite și de pedepsele aplicate. În prezent, sporul este unul obligatoriu și egal cu o treime din totalul celorlalte pedepse care se adaugă la pedeapsa cea mai gravă. În Codul Penal actual pedepsele au fost deja reduse, dar sporul a devenit obligatoriu. Intenţia a fost să se pedepsească astfel mai aspru persoanele care comit mai multe infracţiuni. Puterea actuala vrea ca în noul Cod Penal pedepsele să rămână reduse, dar sporul să fie facultativ și chiar mai mic decât în vechiul Cod.

Circumstanţe atenuante – modificarea art.75 CP al.1 litera d.
Se acordă obligatoriu circumstanţe atenuante pentru achitarea integrală a prejudiciului material în cazul mai multor infracţiuni care astăzi sunt exceptate: infracţiuni contra persoanei (omor, vătămare corporală), infracţiuni de corupţie, ultraj, infracţiuni contra securităţii naţionale, infracţiuni legate de terorism, cele privind regimul juridic al drogurilor, privind spălarea banilor, privind traficul de organe și multe altele. Au fost excluse tâlharia, furtul calificat, pirateria şi fraudele informatice. Circumstanţele atenuante implică reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă stabilite de lege pentru aceste infracţiuni.

În plus, pe viitor, judecătorii pot aplica pe criterii subiective circumstanţe atenuante facultative care nu apar în mod expres în lege. De exemplu, faptul că un infractor s-a prezentat la toate termenele procesului și a vorbit pe un ton plăcut instanţei poate fi considerată o circumstanţă atenuantă.

Legea Penală Art 173 CP.
Deciziile CCR vor fi considerate lege și vor putea fi aplicate retroactiv, ceea ce încalcă art. 147 al. 4 din Constituţie.

Dezincriminarea neglijenţei în serviciu.
Infracţiunea este conexă cu abuzul în serviciu, fiind varianta sa cu vinovaţia din culpă. Prin urmare, în cazurile în care nu se putea dovedi intenţia, judecătorul putea reîncadra fapta la neglijenţă. Acum nu va mai avea cu ce să reîncadreze şi va fi obligat să achite.

Exemple celebre de neglijenţă în serviciu: directorul de la Maternitatea Giuleşti (tragedia de la ATI nou născuţi) care nu a făcut tot ce putea ca să evite tragedia şi dosarul Colectiv.

Denunţul este descurajat.
Pe lângă faptul că denunţul nu mai este cauza de nepedepsire decât dacă este făcut într-un an de la săvârşirea faptei (deci dacă îţi ţii complicii un an în vacanţă scapă toată lumea).

Compromiterea intereselor justitiei.
Un funcţionar public, indiferent de locul unde este funcţionar sau dacă este sau nu în exerciţiul funcţiunii, nu are voie să se refere la cineva ca fiind vinovat de o faptă penală, sub sancţiune penală pentru el însuşi. Aici a fost invocată Directiva, dar este încă o minciună pentru că directiva nu vorbeşte decât despre referirea de către «instituţii» la vinovăţie, nu de către indivizi”.