Prima regulă care te ajută să previi producerea unei tâlhării, atrag atenţia poliţiştii, este să te asiguri că nu inviţi hoţii să te transforme în victimă.

Prin umare:
– evitaţi să purtaţi bijuterii de valoare, mai ales dacă aveţi mâinile ocupate cu bagaje;
– evitaţi aleile sau locurile mai izolate sau cu vegetaţie abundentă;
– păstraţi telefonul mobil în buzunar sau în poşetă/ borsetă şi utilizaţi-l cât mai puţin când sunteţi pe stradă;
– dacă aveţi senzaţia că sunteţi urmărit, grăbiţi pasul şi cereţi ajutorul cuiva;
– ţineţi poşeta (borseta) în faţă, cât mai aproape de corp.

Ce facem dacă suntem victima unei tâlhării?
– sensibilizaţi opinia publică, cerând ajutorul trecătorilor;
– strigaţi cât mai tare după ajutor;
– dacă există riscul să fiţi rănit, renunţaţi la bunurile vizate de hoţi;
– sunaţi imediat la numărul de urgenţă 112 pentru că un echipaj de poliţie va sosi în mai puţin de 10 minute;
– reţineţi cât de bine puteţi semnalmentele agresorului şi daţi poliţiştilor toate detaliile care vi se solicită;
– nu vă faceţi singuri dreptate pentru că riscaţi ca din victimă să deveniţi agresor şi chiar să comiteţi o infracţiune.

De reţinut: chiar dacă nu aţi fost păgubit, faceţi plângere la poliţie, pentru că hoţul poate acţiona din nou!

Ce facem dacă asistăm la o tâlhărie?
– sunaţi de urgenţă la 112 pentru ca cel mai apropiat echipaj de poliţie să intervină;
– oferiţi datele care vi se solicită pentru a ajuta la prinderea infractorului.

Sursa: IPJ Ialomiţa

Intoxicaţiile cu monoxid de carbon apar adesea din cauza defecţiunilor la aparate de încălzire cu combustie, precum sobă, şemineu, aragaz, radiator cu petrol, grătare ori autovehicule în funcţionare în încăperi închise. Nivelul redus de oxigen conduce la o ardere incompletă a gazului, astfel încât în încăpere este degajat monoxid de carbon. Una din cele mai frecvenţe cauze ale intoxicării cu monoxid de carbon sunt instalaţiile de încălzire cu combustie, insuficient ventilate.

Cu cât cei din incăpere sunt mai expuşi atmosferei nocive, cu atât starea lor va evolua spre intoxicare gravă.

Reamintim cetățenilor că, înainte de utilizare, sobele trebuie verificate, reparate şi curăţate pentru a fi în perfectă stare de funcţionare. De asemenea, se va folosi numai materialul combustibil pentru care a fost destinată soba şi se va evita supraîncărcarea acesteia, iar verificarea, curăţarea şi repararea, dacă este cazul, a coşurilor de fum se va efectua numai de către o persoană specializată. Încăperile trebuie aerisite frecvent. Nu folosiţi soba decât cu uşiţa închisă și nu adormiţi niciodată înainte de a vă asigura că focul din sobă este stins.

Verificaţi flacăra aragazului – aceasta trebuie să fie albastră. Dacă este portocalie, pereţii sau mobila de lângă aragaz prezintă zone decolorate, dacă simţiţi că aerul din încăpere este mai condensat, luaţi măsuri. Sunteţi în pericol de intoxicare cu monoxid de carbon!

În cazul în care se intoxică o persoană cu monoxid de carbon, primul ajutor constă în:
– scoaterea persoanei din camera expusă (fără ca persoana care asigură ajutorul să se expună la pericol);
– aerisirea imediată a încăperii prin deschiderea uşilor şi ferestrelor;
– apelarea forţelor de intervenţie la 112; se specifică despre ce fel de intoxicaţie este vorba;
– masarea cardiacă a persoanei afectate;
– aport de aer cât mai rapid posibil, prin respiraţie artificială;
– se va pătrunde în încăpere numai după ce o persoană autorizată a stabilit şi îndepărtat cauza care a determinat degajarea de monoxid de carbon.

Simptomele intoxicaţiei cu monoxid de carbon sunt asemănătoare cu cele ale gripei. Dacă aveţi dureri de cap, ameţeli, stări de greaţă şi dureri de piept, verificaţi mai întâi dacă stările de rău dispar sau nu la aer curat. Dacă vă simţiţi rău doar în casă (sau în alt mediu închis), verificaţi instalaţia de gaze sau de încălzit.
O concentraţie foarte mare de monoxid de carbon poate pune viaţa în pericol, fiind de ajuns câteva minute de expunere pentru a suferi un atac cerebral, infarct, pierderea memoriei şi, în cele din urmă, deces. Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, ce rezultă din arderea incompletă a combustibililor (lemn, butan, propan, gaze naturale, cărbuni naturali, benzină, petrol etc.) folosiţi în sisteme de încălzire casnice ori în sistemele de gătit, prost întreţinute şi fără sisteme de ventilaţie corespunzătoare, precum şi în motoarele maşinilor.

Inhalarea acestui gaz asfixiant foarte toxic poate provoca dureri de cap, sufocări sau chiar decesul. Copiii, femeile gravide, bătrânii, persoanele cu afecţiuni cronice (cardiace, respiratorii, neurologice, anemii etc.) sunt mai sensibile la acţiunea patogenă a acestui gaz.

Simptomele intoxicaţiei cu monoxid de carbon depind de concentraţia gazului acumulat şi de durata expunerii. Astfel, la expunere redusă pot apărea dureri de cap, ameţeli, la expunere medie, dureri de cap persistente cu senzaţia de zvâcnire, ameţeli, somnolenţă, vomă, ritm cardiac şi puls rapid, reflexe şi judecată încetinite, iar la expunere ridicată, convulsii, comă sau chiar deces.

Sursa: ISU Ialomiţa