După valul de sinucideri din Poliție, ar trebui ca mai marii acestei structuri de forță deosebit de importantă, etalon al societății, să ordone ca armele să fie depuse la rastel după încheierea programului de activitate. Astfel, am putea evita nedoritele evenimente în care, pe fondul unor probleme de familie, de cuplu sau declanșate de vreo depresie nedepistată de psihologii instituției, oamenii legii își trag câte un glonț în cap cu pistolul din dotare.

Cel mai recent caz, în județul Maramureș. Un polițist în vârstă de 38 de ani, din orașul Târgu Lăpuș, a fost găsit decedat într-o pădure, într-o baltă de sânge. Era împușcat.

„Trebuie menționat un context instituțional îngrijorător, în luna martie, au fost desființate majoritatea dispeceratelor subunităților de poliție din județ, inclusiv dispeceratul Poliției orașului Târgu Lăpuș a fost desființat, generând o situație anormală, în care polițiștii sunt obligați să păstreze armamentul și muniția din dotare acasă, în lipsa unei structuri care să asigure predarea și preluarea acestuia.

Un alt element relevant este că, de aproximativ două luni de zile, există un conflict social deschis la nivelul IPJ Maramureș, după ce inspectorul șef a decis schimbarea programului de lucru al polițiștilor de ordine publică și rutieră din ture de 12 ore în ture de 8 ore, ignorând voința a peste 90% dintre polițiștii impactați de această decizie. Sănătatea fizică și psihică a polițiștilor nu poate fi tratată cu indiferență, iar voința lucrătorilor trebuie să reprezinte un elemenet definitoriu în decizia managerială. Cu atât mai mult în situațiile în care decizia afectează fragilul echilibru dintre viața privată și activitatea profesională”, au transmis, pe pagina de Facebook, reprezentanții Sindicatului Europol.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, vă invită la Muzeul de Istorie, în perioada 5 iunie – 30 septembrie 2026, să vizitați o nouă expoziție temporară „Mircea cel Bătrân și urmașii, o istorie a puterii”.

La 640 de ani de la urcarea pe tronul Țării Românești și la 630 de ani de la prima atestare documentară a orașului Târgoviște, Mircea cel Bătrân rămâne una dintre figurile fundamentale ale Evului Mediu românesc. Domnia sa nu a însemnat doar o succesiune de victorii militare și alianțe diplomatice, ci și construirea unui model de autoritate politică și dinastică ce avea să influențeze generațiile următoare. Prin faptele sale, dar și prin memoria păstrată de urmași, Mircea devine expresia unei istorii a puterii care se leagă deopotrivă de destinul Țării Românești și de afirmarea Târgoviștei ca spațiu al autorității domnești.

Expoziția „Mircea cel Bătrân și urmașii, o istorie a puterii” este rodul colaborării a cinci instituții muzeale. Patrimoniului deținut de Muzeul de Istorie din Târgoviște și s-a adăugat o selecție de bunuri de patrimoniu din colecțiile următoarelor muzee: Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Municipiului București, Muzeului Județean Argeș și Muzeul Municipal Curtea de Argeș, cărora le mulțumim pentru că au răspuns apelului lansat de instituția târgovișteană

Expoziția prezintă aspecte ale evoluției politice și militare a Țării Românești la finalul secolului al XIV-lea și în secolul al XV-lea. Vizitatorii pot descoperi aspecte ale vieții cotidiene din cele două capitale, Argeș și Târgoviște, la care se adaugă tezaure monetare, arme, dar și obiecte de podoabă descoperite la Gogoșu (jud. Mehedinți), Olteni (jud. Teleorman), Curtea de Argeș (jud. Argeș), Retevoiești-Pietroșani (jud. Argeș), Cetățeni (jud. Argeș) și Târgoviște (Curtea Domnească).

În privința armelor, acestea provin de la Podu Dâmboviței, Cetățeni, Cetatea Poienari, Șerbănești – spadă cavalerească pentru o mână, mâner cu garda dreaptă terminată printr-un buton sferic, și Vlădești – spadă pentru două mâini, cu lama dreaptă, șanț median pe ambele fețe, gardă în formă de cruce cu brațele drepte, toate din județul Argeș, la care se adaugă o spadă descoperită în zona Bucureștiului – spadă occidentală din secolul al XV-lea, cu lama dreaptă, vârf rotunjit, fără canelură mediană, cu profil transversal rombic și gard dreaptă.
În ceea ce privește masa monetară, deosebit de relevantă pentru ideea de putere, remarcăm prezentarea pentru public a unui fragment (500 monede din peste 48.000) din tezaurul de la Budești (jud. Vâlcea), a unui lot din tezaurul Mircea cel Bătrân (6328 monede) descoperit la Târgoviște, precum și a unor exemplare mai rare, așa cum sunt ducatul de la Vlad I (1394-1397) și Mihail I (1418-1420).

De asemenea, menționăm prezența pisaniei cetății Turnu (Măgurele)/Nicopolis Minor, inscripție slavonă, de redacție medio-bulgară, atestând refacerea cetății, după dezastrul cruciat de la Nicopole. Stăpânirea otomană a cetății s-a menținut din 1396 până, cel târziu, în 1398. Din primăvara anului 1399 avem atestată documentar prezența lui Mircea cel Bătrân la Nicopolis Minor. Se adaugă pisania cetății Dârstăr (Silistra), păstrată fragmentar, inscripție în limba greacă, atestând apărarea cetății asediate de turci în anul 1407-1408.

Încheiem prezentarea sintetică a expoziției cu placa armorială atribuită lui Vlad Dracul, expusă pe turnul-clopotniță al mitropoliei de la Argeș. Dincolo de ordinul cavaleresc, această placă, prin amplasarea direct pe unul din monumentele simbol din interiorul țării, transmite mesajul propriei identități heraldice a voievodului. Vă așteptăm cu drag!

Urmărește Incomod Media și pe Google News