Un studiu publicat de „dcbusiness.ro” arată că în România, în ciuda faptului că populaţia din mediul rural a scăzut, numărul de funcţionari publici care lucrează în cadrul primăriilor a crescut. Pentru menţinerea în stare de funcţiune a administraţiilor publice locale trebuie să intervină musai statul cu alocări bugetare, în caz contrar activitatea se blochează. Încasările obţinute de primării din taxe şi impozite locale nu pot acoperi nici măcar cheltuielile cu salariile, darămite să contribuie la dezvoltarea localităţilor, la demararea unor proiecte.

„Legea impune un număr de cel puțin 1.500 de locuitori pentru o comună, dar în fiecare județ există un număr apreciabil de localități care nu mai respectă acest criteriu, dar niciun guvern nu a avut curajul, din considerente electorale, să ia taurul de coarne și să recurgă la comasări.

De exemplu, după recensământul din 2012, s-a constatat că, în județul Bistrița-Năsăud, șase comune trebuiau desființate, deoarece avea un număr cuprins între 1.000 și 1.500 de locuitori. În Timiș, situația era și mai gravă. Din cele 10 orașe și 89 de comune, șase orașe și 10 comune trebuiau retragradate. Trei comune aveau un număr de circa 400 de locuitori. Fiecare dintre ele aveau un consiliu local din 10 membri, plus funcționarii din primărie”, scrie dcbusiness.ro.

În 2018, prin lege, primăriile au primit dreptul de a-şi stabili singure nivelul de salarizare. Multe UAT-uri au sărit calul, majorând retribuţiile personalului din administraţie, fără să ţină cont de ceea ce au şi ce pot pune la bugetul local. Edilii care au aprobat lefurile disproporţionat în raport cu veniturile localităţilor au mizat pe faptul că statul le va sări oricum în ajutor, nu îi va lăsa fără salarii. Acum, situaţia devine una critică.