Connect with us

Dâmboviţa

PNL Târgovişte strânge semnături pentru un nou stadion de fotbal

Publicat

pe

Aurelian Cotinescu, președintele PNL Târgoviște, după o procedură cu iz electoral pusă în practică cu succes de fostul edil al municipiului Gabriel Boriga, a inițiat o serie de conferințe de presă „la firul ierbii”, aproape sau lângă obiectivul despre care dorește să comenteze sau să lanseze un anumit proiect.

Astăzi, posibilul candidat din partea liberalilor la fotoliul de primar al Târgoviștei, i-a convocat pe reprezentanţii mass-media la o întâlnire în fața stadionului municipal „Eugen Popescu”.

„V-am invitat la această conferință de presă pentru a vă prezenta un proiect al PNL Târgoviște, un proiect care nu reprezintă o noutate în politica locală. Acum câțiva ani de zile, s-a demarat un proces amplu pentru strângerea de semnături în vederea construirii Complexului de Natație, de asemenea un proiect liberal, care a avut ca finalitate o reușită și un simbol al orașului nostru.

Pornim astăzi o campanie similară de strângere de semnături, prin care spunem că Târgoviște are nevoie de un stadion nou, Chindia are nevoie de un stadion nou, și asta pentru că echipa noastră de fotbal a reușit o performanță minunată cu resurse financiare limitate. Dacă echipele de volei și de baschet își desfășoară meciurile într-o sală polivalentă demult depășită, echipa de fotbal a ajuns în situația de a-și desfășura meciurile în perioada următoare, în deplasare, ceea ce reprezintă un impediment pentru valorificarea rezultatelor.

Trei ani de zile, Primăria Târgoviște a dat ca și target promovarea echipei de fotbal, trei ani de zile au investit bani din bugetul local pentru acest proiect. În trei ani de zile, nu s-au gândit și nu au făcut nimic pentru a avea cu adevărat o bază sportivă atunci când echipa ajunge în divizia A. În acest moment s-a ajuns în situația de a se lua din bugetul local 1,6 milioane de euro și de a se investi în Stadionul Eugen Popescu”, a spus Aurelian Cotinescu.

Liderul liberal consideră că investiția nu este una temeinică și nici nu va atinge efectul scontat, existând multe lipsuri care nu vor putea fi acoperite. Nu vom avea o bază de antranament adecvată, nu vom avea o suprafață de joc și o nocturnă, cu adevărat moderne, nu vom avea locuri suficiente pentru spectatori.

„Ce vom face în momentul în care vom juca cu echipe mari, gen Steaua București sau Dinamo? Unde vor intra 10 – 12 mii de suporteri? Cu siguranță, vor rămâne pe dinafară, așa cum au rămas și votanții noștri în Diaspora pe 26 mai”, a mai precizat Aurelian Cotinescu.

Acesta susține că demersul de strângere de semnături pentru un stadion nou este în favoarea târgoviştenilor, în favoarea sportului dâmbovițean. Consideră Cotinescu că, forțați de acest demers, de dorința miilor de târgovişteni, reprezentanții autorităților locale vor trebui să meargă la București, la diferite ministere, aflate acum sub conducerea PSD, deci au pâinea și cuțitul la îndemână, și să solicite fonduri pentru materializarea acestui proiect.

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Conferința Internațională „Ioan G. Dalles – 210 ani de la naștere (1816-2026). Tradiție, educație și identitate culturală

Publicat

pe

Manifestarea a fost organizată sub egida Consiliului Județean Dâmbovița, a Bibliotecii Județene „Ion Heliade Rădulescu” Dâmbovița, a Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, a Uniunii Elene din România – Comunitatea Elenă din Târgoviște și Asociației Culturale Glasul Cetății Chindiei.

Conferința dedicată împlinirii a 210 ani de la nașterea lui Ioan G. Dalles (1816-1886) a propus o reevaluare integrată a unei moșteniri culturale a cărei receptare a fost, până recent, fragmentară.

Demersul se înscrie într-o necesară istorie a filantropiei culturale moderne românești. Ioan G. Dalles, negustor de origine aromână care în 1868 a achiziționat cu suma de 41.500 de galbeni de la prințesa Cleopatra Trubetzkoi, moșia și proprietatea dea Bucșani, Județul Dâmbovița, rămâne în memoria publică exclusiv prin actul testamentar al văduvei sale, Elena Dalles (1849-1921), care a făcut posibilă edificarea Sălii Dalles. Conferința a deplasat accentul de la monument la ctitor și de la ctitor la familie, arătând că destinul Dalles este inseparabil de o rețea de rudenie, memorie și continuitate morală ce se întinde de la Bucșani la București și, prin descendență, până în spațiul nord-american.

Lucrările, moderate de prof. dr. Cornel Mărculescu de la Școala Gimnazială „Dora Dalles” Bucșani, s-au articulat în jurul a trei axe tematice anunțate în titlu – tradiție, educație și identitate culturală – concretizate în șase comunicări complementare.

Prima alocuțiune a fost susținută de Marius Șerban Cotenescu, reprezentant al Uniunii Elene din România. Vorbitorul a amintit despre originile etno-culturale ale familiei Dalles în cadrul comunității elene din Țara Românească, subliniind totodată componenta identitară aromână ca factor explicativ pentru etosul civic și pentru practica daniei.
Cristiana Trică, scriitoare și cercetătoare a istoriei Cimitirului Bellu, a prezentat comunicarea „Sala Dalles – avataruri. De la intenția donatoarei Elena Dalles la realitatea contemporană”. Analiza sa, fundamentată pe volumul Povești din Bellu (Editura Vremea, 2022), a urmărit avatarurile juridice, instituționale și simbolice ale donației Dalles, de la intenția testamentară la funcțiunile succesive ale Sălii Dalles în secolul XX și la semnificația sa actuală în centrul Bucureștiului. Fragmentul antologat în afișul conferinței – evocarea cavoului familiei din Bellu, unde monumentul părinților, Ioan și Elena, este străjuit la intrare de busturile copiilor prematur dispăruți, Dora (1875-1892) și Ioan/Jan (1879-1914), alături de primul născut George (1871-1873) – a constituit liantul emoțional și documentar al întregii manifestări, ilustrând teza autoarei privind stingerea biologică a neamului înainte de Primul Război Mondial și supraviețuirea sa prin instituții.

Nucleul conceptual al conferinței a fost asigurat de comunicarea lui Cornel Mărculescu, „Biblioteca Secretă a Războiului Rece: George Capuțineanu Minden – Moștenitorul neștiut al lui Ioan G. Dalles în lupta pentru identitatea culturală a Europei de Est”.

Prin apel la unele surse recent desecretizate și la volumul lui Charlie English, The CIA Book Club. The best-kept secret of the Cold War (William Collins, London, 2025), autorul a argumentat continuitatea genealogică și ideatică dintre filantropia culturală a lui Ioan G. Dalles și acțiunea anticomunistă a lui George Capuțineanu Minden, implicat în programul de distribuție clandestină de carte occidentală în Europa de Est. Teza, sintetizată în formula „Planul Marshall pentru minte”, este susținută de citatul lui George Capuțineanu Minden însuși: „Orice distribuire de cărți are o semnificație politică, deoarece toate cărțile, politice și literare, îndeplinesc sarcina politică de a face dificilă izolarea ideologică a Europei de Est”. În această interpretare, lupta pentru identitate culturală inițiată de Dalles în secolul al XIX-lea este continuată, în condiții de clandestinitate, în secolul al XX-lea.

Perspectivei istoriografice i s-a adăugat cea a istoriei familiale directe prin intervenția lui Paul Alexander Capuțineanu Minden (Brown University, SUA / Societatea Phi Beta Kappa), „Vlăstarul: Familia Capuțineanu din perspectiva unui descendent”, care a oferit o reconstituire genealogică din interior, validând ipoteza descendenței și lămurind raporturile dintre ramurile Dalles și Capuțineanu.

O comunicare a asigurat ancorarea în istoria instituțională și în istoria elenismului. Astfel, prof. Anca Miculescu (Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgoviște / Comunitatea Elenă din Târgoviște) a susținut comunicarea „Ziua Demnității Naționale. Ziua Marelui NU – 28 Octombrie 1940”, plasând dezbaterea în contextul mai larg al rezistenței culturale elene și europene, ca model de demnitate civică.

Conferința desfășurată la Târgoviște a reușit să depășească caracterul unei simple evocări aniversare. Prin corelarea a trei paliere – microistoria familiei Dalles, istoria instituțională a Școlii „Dora Dalles” din Bucșani și a Sălii Dalles, și macroistoria Războiului Rece cultural – manifestarea a demonstrat că noțiunile de tradiție, educație și identitate culturală nu sunt concepte abstracte, ci practici transmisibile intergenerațional.

Alegerea Bibliotecii Județene ca loc de desfășurare capătă valoare simbolică. Ambele instituții, Biblioteca și Sala Dalles, sunt produsul aceleiași viziuni filantropice asupra rolului cărții ca instrument de apărare a identității.

Evenimentul se constituie, astfel, într-un model de valorificare a patrimoniului local cu relevanță națională și internațională și deschide direcții de cercetare ulterioare privind rețeaua filantropică aromână din Principate și moștenirea sa în diaspora intelectuală postbelică.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Târgoviște. Bradul de Crăciun va fi aprins pe 1 decembrie 2026

Publicat

pe

Pregătirile în „Orășelul lui Moș Crăciun” din centrul municipiului Târgoviște sunt în toi. Anul acesta, deschiderea oficială este programată pentru seara zilei de 1 decembrie, la ora 18:00. Momentul include un concert surpriză și multe atracții pentru copii, inclusiv un brad nou – a anunțat primarul Daniel Cristian Stan.

A mai spus edilul că atmosfera de sărbătoare va fi întreținută nu doar prin iluminatul festiv, ci și cu ajutorul „Autobuzelor lui Moș Crăciun”, care au adus atâta bucurie călătorilor în anii trecuți, iar de miercuri, 2 decembrie 2026, unitățile de învățământ din Târgoviște vor putea efectua programări pentru a-i întâlni pe copii cu Moș Crăciun la sediul Primăriei.

Să nu uităm! Se va porni și anul acesta în paradă împreună cu alaiul lui Moș Crăciun, data exactă urmând să fie anunțată. Așa că, fiți pe fază!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

Cele mai citite