Conferinţa naţională „Centenar. Octavian Goga şi muscelenii”, organizată de Centrul de Cercetări Istorice „Preotul Cotenescu I. Gheorghe” în municipiul Câmpulung, în zilele de 10 şi 11 octombrie 2019, s-a dovedit a fi un eveniment de înaltă ţinută, apreciat de ÎPS Calinic, arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, drept „un act de recunoştinţă sinceră faţă de cei cărora, noi, cei de astăzi, cler şi popor, datorăm foarte mult”.

„Este un lucru vrednic de toată cinstea şi lauda organizarea unui asemenea eveniment cultural-istoric, care să vorbească despre personalitatea remarcabilă a poetului, scriitorului, diplomatului, academicianului şi a omului de stat Octavian Goga, ardelean oridinar din Răşinarii Sibiului”, a mai punctat ÎPS Calinic în mesajul său către participanţii la conferinţă, citi de părintele Ştefan Ştefănescu – directorul Bibliotecii Municipale „Ion Barbu” din Câmpulung.

Au mai transmis cuvinte de felicitare, în scris sau direct în cadrul evenimentului, academicianul Ioan Aurel Pop – preşedintele Academiei Române, scriitorul Nicolae Breban, prof. univ. dr. Mircea Popa – preşedintele Despărţământului Cluj al Astrei, Vasile Iuga – preşedintele Societăţii Culturale Pro maramureş „Dragoş Vodă” şi Gelu Voican Voiculescu – descendent al lui Octavian Codru Tăslăuanu, cel mai bun prieten al lui Octavian Goga.

Comunicările ştiinţifice au fost susţinute de conf. univ. dr. Corneliu Zeană, preşedintele Asociaţiei Urmaşilor Persecutaţilor Regimului Comunist din România, şi de publicistul Radu Petrescu-Muscel, organizatorul conferinţei. Corneliu Zeana a accentuat necesitatea atragerii tinerilor spre adevăratele valori ale poporului român, învăţându-i să discearnă prin noianul de non-valori promotove cu obstinaţie. La rândul său, Radu Petrescu-Muscel a pus în evidenţă intersectarea paşilor lui Octavian Goga (1881-1938) cu cei ai preotului-profesor muscelean Gheorghe I. Cotenescu (1886-1965).

Deosebit de interesante s-au dovedit a fi şi luările de cuvânt ale reprezentanţilor comunei natale a poetului Octavian Goga – Răşinari, respectiv primarul Bogdan Bucur şi directorul şcolii – Daniela Secu. De asemenea, cei prezenţi s-au putut bucura să o asculte pe scriitoarea Claudia Voiculescu recitând poezii ale lui Octavian Goga

A doua zi, pe 11 octombrie, s-a organizat o excursie documentară în comuna Stoeneşti, unde a păstorit timp de 52 de ani, între 1913 şi 1965, preotul profesor Gheorghe I. Cotenescu, ctitorul principal al unui locaş de cult proiectat de musceleanul Dimitrie Ionescu-Berechet, arhitectul şef al Patriarhiei Române, pictat de artişti precum Gheorghe Vânătoru, Octav Angheluţă, Vasile Blendea şi Ion Fleşaru, şi târnosit la 8 octombrie 1939, cu 80 de ani în urmă, în prezenţa Patriarhului Nicodim Munteanu.

„Discuţiile preliminare purtate de delegaţia din Răşinari cu reprezentanţii administraţiei locale, domnul primar Paul Marin, domnul viceprimar Ion Luca şi domnul Iosif Antoniu Băcârcel – directorul Şcolii Gimnaziale din Stoeneşti, au evidenţiat numeroasele asemănări: localităţi din zone de deal premontane, interesul pentru protejarea pădurilor şi a proprietăţii individuale, oierit, vechi tradiţii culturale, începând cu meşteşuguri străvechi şi mergând până la păstrarea identităţii prin încurajarea şi păstrarea costumelor populare, diferite doar coloristic, dar atât de minunate în plan vizual.

S-au vizitat împreună Monumentul Eroilor ridicat de Amiralul Dan Zaharia, mormântul Mariei Arsenescu-Buduluca, soţia fondatorului şi conducătorului celei mai longevive mişcări de rezistenţă anticomunistă din Europa Centrală şi de Est, locotenent-colonelul câmpulungean Gheorghe Arsenescu şi biserica nouă, depunându-se, în numele Centrului de Cercetări Istorice «Preotul Gheorghe I. Cotenescu», o coroană de flori la cavoul familiei acestuia, aflat în curtea bisericii.

La Dragoslavele s-au vizitat cimitirele eroilor români şi germani, apoi complexul monumental cunoscut sub numele de Mausoleul de la Mateiaş, martor tăcut al luptelor grele purtate de armata română cu armatele Puterilor Centrale în toamna de foc a anului 1916″, ne-a precizat Radu Petrescu-Muscel.

Conferinţa naţională „Centenar. Octavian Goga şi muscelenii” s-a desfăşurat în sala de festivităţi a Protopopiatului Câmpulung Muscel.

“Zâmbetul, recunoștința și răbdarea sunt atributele bunului simț, iar cu ele putem pleca la orice drum în viață. Ele conduc omul prin toate obstacolele, furtunile, dezamăgirile. Ele sunt ca un extra-organ pe care noi trebuie să-l purtăm cu noi. Prin ele experimentăm liniștea vieții fără să mai fim tulburați de orice furtună din exterior. Astfel, mintea rămâne curată, limpede și atentă la ce are în față, nu la ce este în depărtare”, spune psihologul Alexandru Pleşea – cunoscut opiniei publice drept „Antrenorul Minţii”.

În opinia acestuia, interiorul omului devine sensibil și schimbător pentru că ne ataşăm de lucrurile fizice. Dacă am înţelege că ele nu sunt date să atingă sufletul, am fi salvaţi de la depresie şi anxietate.

„Observăm că toți suntem în căutare de o casă mai mare, o mașină mai mare, un job mai bine plătit, bani mai mulți… și lucrurile exterioare nu se vor sfârși niciodată, însă semnul care ne arată cât de mult bun simț avem este în modestia și mulțumirea interioară, și atunci când le avem și atunci când le pierdem, astfel rămânem imperturbabili”, explică psihologul. 

Răbdarea este o formă de bun simț pe care o experimentăm mai mult decât altele. Ea susține cauza dragostei pentru ceilalți, oferă timp și ajută la deschiderea inimilor și minților.

“Noi, oamenii, existăm unii pentru alții și bunul simț se observă când răbdăm pe cel de aproape, când îl ajutăm, când îi facem dreptate, când simțim ce simte el. Toți oamenii fac rău la un moment dat, de multe ori fără voie, răul fiind interpretat de către cei care nu înțeleg situația, iar aici gândește-te un pic, mulți s-au dușmănit, s-au bănuit, s-au înșelat, urât, luptat… Sfatul meu pentru voi este să ne liniștim un pic și să oferim bunul simț sufletului nostru, cât și sufletului celor din jur”, conchide psihologul Alexandru Pleşea.