De mai multă vreme, am primit ultima carte a profesorului târgoviştean Honorius Moțoc, fost inspector școlar general, dascăl de excepție și, în timpul liber, un fervent activist liberal. Este vorba despre o istorie a Partidului Național Liberal și a liberalismului din România în perioada 1875-1947, pe care am citit-o ușor. De fapt, cam toate cărțile bune din ziua de azi se citesc ușor. Există o adaptare a scriitorului la vremurile iuți pe care le trăim.

Lucrarea profesorului Moţoc este scrisă concis, clar, autorul rezumându-se la momentele esențiale, la clipele care au contat și care au făcut istorie. Sunt prinse acolo fineţuri, episoade pe care nu le ştiam, elemente de culise. Profesorul Moţoc nu a divagat pe lângă subiect, nu a deschis paranteze. Istoria liberalismului curge frumos, cronologic. Sunt marcate cu simţ literar și științific marile momente ale Partidului Național Liberal şi rolul pe care l-a avut în făurirea României moderne.

Sunt trecuți în revistă, cu abundență de informații, stâlpii PNL, cei ce au făurit istorie, politică, doctrină. Autorul zăboveşte prin viața şi activitatea lor, face schițe de caracter, de personalitate, expune precis implicarea, efortul liderilor PNL, cum au modelat democrația după modelul occidental, cum au luptat cu ignoranța, cu carenţele unei societăți vechi, care s-a rupt greu de metehnele trecutului.

Cartea se poate citi pentru delectare, pentru a potoli setea de informații, dar poate fi privită și ca un manual de istorie, un tratat despre izvoarele liberalismului în România. Să nu uităm, sub PNL, s-a înfăptuit Marea Unire! Sunt memorabile, chintesenţă a istoriei, vorbele spuse de Ion I.C. Brătianu, la banchetul organizat cu ocazia primirii delegației din Ardeal: „De o mie de ani vă așteptăm. Și ați venit ca să nu ne mai despărțim niciodată”…

Reclama