Regizorul Mc Ranin este, pe bună dreptate, cel care a readus arta dramatică profesionistă în Târgovişte, a lansat concepţii regizorale, scenografice şi a format şi un public pe măsură. Teatrul-experiment pe care l-a înrădăcinat pe scena de la „Tony Bulandra” Târgovişte nu mai este privit ca o inovaţie, ci reprezintă chintesenţa instituţiei. Teatrul târgoviştean este astăzi printre puţinele centre dramatice din România unde experimentul este la el acasă. Publicul format aşteaptă meru ineditul, noile viziuni, noile concepţii, montări care pun în valoare sublimbul, sufletul jocului actoricesc.

Orice piesă urmăreşti, vezi profunzimea textului dramatic evidenţiată prin jocul liber al actorului, transparent, prin muzică şi prin elemente simple, transformate în scenografii sugestive, chiar virtuale, dar bine plantate în spaţiul scenic.

Mc Ranin şi colaboratorii săi, care concep în laboratoarele teatrale de la Târgovişte, extrag din textele dramatice elixirul, ceea ce trebuie văzut, simţit, trăit, aprofundat, aruncând balastul numit dialog plictisitor, anchilozat şi decor de tip conservator la care să te uiţi ca la o fotografie pe un perete îngălbenit.

„Argonautas” este tot un experiment teatral reuşit. Poate fi acum produs în serie, multiplicat pe marile scene ale lumii. O coproducţie româno-portugheză a teatrelor „Tony Bulandra” din Târgovişte şi „Comuna Teatro de Pesquisa” din Lisabona. Un spectacol care a demonstrat că arta teatrală are un limbaj unic pe întreg mapomondul, indiferent de limba pe care o vorbesc actorii, protagoniştii.

Mc Ranin a adus la un numitor comun actorii români şi pe cei portughezi. Limbile, jocul actoricesc, decorul simplu, dar graţios şi măreţ, plin de exprimări fantastice, au creat o operă înţeleasă vizual şi decodificată cu emoţie de publicul din sală. Nisipul a fost adus pe scenă ca element primordial al derulării intrigii. Locul unde se consumă tragedia. Ţărmul care ne mărgineşte existenţa, timpul. Insula pe care sunt căutate speranţele, visurile, iluziile…

Apoi, ploaia pe scenă. În câte teatre se mai poate vedea aşa ceva? Picuri de apă adevărată, nu efecte într-un spaţiu închis, pentru a spori amploarea acestui spectacol, măreţia viziunii regizorale, pentru a servi publicului sugestii şi interpretări.

Marea nesfârşită, personificată de lumini de un albastru intens. Adâncul, abisul, nemărginirea, misterul, făcute vizibile de regizor printr-o proiecţie pe măsură. Dialogurile dintre personaje, în română şi în portugheză, geniale ca idee şi reprezentare. Înţelegerea vine parcă pe undele telepatice.

Epopeea celor 50 de argonauţi care l-au însoţit pe eroul Iason în aventura căutării celebrei „Lâni de aur”, o temă genială, antică, de legendă, transpusă în prezent. Zbuciumul actual al umanităţii, evidenţiat prin această odiseee.

Mc Ranin nu a prezentat aseară doar o piesă de teatru, ci un spectacol complex, unicat, o îmbinare a interpretării artistice, a mişcării şi gestului, toate întărite printr-o coregrafie de excepţie, ca punte de legătură între scenele dramei, elaborată punctual de Hugo Wolff.

Muzica acestui spectacol a fost aleasă din întreg folclorul balcanic, din zonele mărginite de Mediterană. Piesele, alese pentru a invoca şi evoca cu tărire, cu ton, cu ritm, ritualul, pentru a consolida jocul actoricesc, pentru a marca bucuria, tristeţea, chinul existenţial, eşecul etc. Chiar şi balada românească şi-a găsit locul în această producţie.

Nu a existat nicio clipă de respiro pe scenă, totul s-a consumat la nivel de zbucium, de agitaţie, de trăire supremă. Iason, interpreatat cu talent de actorul portughez Hugo Franco, a trecut printr-o multitudine de stări, de trăiri, de poziţii. Un personaj prins între mai multe lumi, cea a iubirii de sine, a dragostei incerte pentru Medeea şi a foamei de putere care l-a şi pierdut. Jocul actorului care a interpretat acest personaj a fost deosebit de complex. Replici, gest, mişcare ritualică şi dans care să exprime concis trăirile sale.

Actorii români şi cei portughezi au conlucrat excepţional. Au brodat împreună un tablou excelent, folosind din plin culorile esenţiale ale artei teatrale: cuvânt, mimică, gest, mişcare.

Spectacolul „Argonautas” by Mc Ranin va fi pus în scenă, în următoarele două săptămâni, în Portugalia.