ACTUALITATE
Federaţia Silva cere şedinţă CSAT extraordinară, după ce încă un pădurar a fost ucis!

Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva a adresat o scrisoare publică preşedintelui Klaus Iohannis, căruia îi solicită să intervină pentru identificarea, anchetarea și pedepsirea agresorilor şi ucigașilor mai multor pădurari care îşi făceau datoria de a apăra pădurea de hoţii de lemne.
De asemenea, i se cere şefului statului să convoace o şedinţă extraordinară a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în cadrul căreia să fie analizate problemele fără precedent cu care se confruntă personalul silvic în activitatea de pază a pădurilor și să fie adoptate măsuri urgente de sprijinire a silvicultorilor în activitatea de pază de către instituțiile specializate ale statului – Poliție şi Jandarmerie.
„În data de 16 octombrie 2019, într-o pădure situată în zona localității Rogoz din județul Maramureș, pădurarul Pop Liviu Pavel din cadrul Ocolului Silvic Strâmbu Băiuț, în vârstă de doar 30 ani, tată a 3 copii minori, a fost ucis cu bestialitate, fiind împușcat cu arma de serviciu de o grupare de hoți de lemn, iar trupul acestuia a fost strivit de atelajul încărcat cu lemn al hoților.
În urmă cu doar o lună au avut loc alte două evenimente tragice, în urma cărora un silvicultor, pădurarul Gorcioaia Răducu, din cadrul Ocolului Silvic Pașcani, Direcția Silvică Iași, și-a pierdut viața în timpul exercitării activității de pază a pădurii, fiind ucis cu lovituri de topor de un grup de infractori surprinși în timp ce tăiau ilegal și sustrăgeau material lemnos, iar un alt silvicultor – maistrul de vânătoare Bostan Mihai, din cadrul Ocolului Silvic Borca, Direcția Silvică Neamț, a fost bătut de un grup de infractori care i-au sustras arma de serviciu, cu care au încercat să-l omoare.
În anul 2018 au avut loc 30 de agresiuni asupra personalului silvic din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva. Cazurile cele mai grave s-au înregistrat în luna octombrie 2018 în județul Ilfov – pădurar Manea Vasile și în județul Vaslui – pădurar Artene Radu, autorii acestor agresiuni nefiind pedepsiți nici până în prezent.
În anul 2017 au avut loc 40 de agresiuni îndreptate asupra personalului silvic din cadrul Romsilva, cel mai grav caz fiind înregistrat în județul Arad – paznicul de vânătoare Jiva Viorel a fost împușcat cu sălbăticie de un grup de infractori surprinși la braconaj.
Deși făptuitorul a fost identificat și condamnat în primăvara anul 2019 la 8 ani detenție cu executare, în ziua pronunțării sentinței acesta a dispărut de la domiciliu, nefiind prins nici până în ziua de astăzi. În acest timp, silvicultorul Jiva Viorel, împreună cu familia lui, trăiește într-o permanentă teroare, având nevoie de protecție din partea instituțiilor specializate ale statului.
În afara acestor cazuri, în ultimii ani, au fost omorâți de hoții de lemn alți 4 pădurari (Oul Ieronim – Direcţia Silvică Bistriţa, Boboc Dănel – Direcţia Silvică Gorj, Chiriță Victor – Direcția Silvică Dolj, Dogaru Gheorghe – ICAS Brașov), iar peste 650 de silvicultori au fost agresați, bătuți, amenințați cu moartea, atacați cu topoare, cuțite și chiar împușcați de infractorii surprinși în timp de tăiau și sustrăgeau material lemnos sau de braconieri.
Am atras atenția în nenumărate rânduri că silvicultorul face paza pădurilor, de multe ori fără a fi dotat cu uniformă de serviciu și echipament de protecție, fără un minim de dotare cu mijloace de apărare și fără o pregătire în acest sens, de cele mai multe ori fără armament sau cu armament de serviciu ineficient, fără mijloace de transport și de comunicație, fiind adesea doar sub protecția divină!
Intensificarea atacurilor asupra personalului silvic este rezultatul unei campanii de denigrare susținută de anumiți factori politici și unele grupuri de interese, cu scopul de a diminua autoritatea silvicultorilor în îndeplinirea atribuțiilor de pază a pădurii și discreditarea acestora prin prezentarea deformată a realității din sectorul silvic.
Oare câți silvicultori trebuie să-și mai piardă viața pentru ca societatea, politicienii și guvernanții acestei țări să aprecieze munca și eforturile care personalul silvic le face în vederea menținerii acestor păduri?”, se arată în textul scrisorii ce i-a fost adresată preşedintelui Klaus Iohannis.
ACTUALITATE
Conferința Internațională „Ioan G. Dalles – 210 ani de la naștere (1816-2026). Tradiție, educație și identitate culturală

Manifestarea a fost organizată sub egida Consiliului Județean Dâmbovița, a Bibliotecii Județene „Ion Heliade Rădulescu” Dâmbovița, a Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, a Uniunii Elene din România – Comunitatea Elenă din Târgoviște și Asociației Culturale Glasul Cetății Chindiei.
Conferința dedicată împlinirii a 210 ani de la nașterea lui Ioan G. Dalles (1816-1886) a propus o reevaluare integrată a unei moșteniri culturale a cărei receptare a fost, până recent, fragmentară.
Demersul se înscrie într-o necesară istorie a filantropiei culturale moderne românești. Ioan G. Dalles, negustor de origine aromână care în 1868 a achiziționat cu suma de 41.500 de galbeni de la prințesa Cleopatra Trubetzkoi, moșia și proprietatea dea Bucșani, Județul Dâmbovița, rămâne în memoria publică exclusiv prin actul testamentar al văduvei sale, Elena Dalles (1849-1921), care a făcut posibilă edificarea Sălii Dalles. Conferința a deplasat accentul de la monument la ctitor și de la ctitor la familie, arătând că destinul Dalles este inseparabil de o rețea de rudenie, memorie și continuitate morală ce se întinde de la Bucșani la București și, prin descendență, până în spațiul nord-american.

Lucrările, moderate de prof. dr. Cornel Mărculescu de la Școala Gimnazială „Dora Dalles” Bucșani, s-au articulat în jurul a trei axe tematice anunțate în titlu – tradiție, educație și identitate culturală – concretizate în șase comunicări complementare.
Prima alocuțiune a fost susținută de Marius Șerban Cotenescu, reprezentant al Uniunii Elene din România. Vorbitorul a amintit despre originile etno-culturale ale familiei Dalles în cadrul comunității elene din Țara Românească, subliniind totodată componenta identitară aromână ca factor explicativ pentru etosul civic și pentru practica daniei.
Cristiana Trică, scriitoare și cercetătoare a istoriei Cimitirului Bellu, a prezentat comunicarea „Sala Dalles – avataruri. De la intenția donatoarei Elena Dalles la realitatea contemporană”. Analiza sa, fundamentată pe volumul Povești din Bellu (Editura Vremea, 2022), a urmărit avatarurile juridice, instituționale și simbolice ale donației Dalles, de la intenția testamentară la funcțiunile succesive ale Sălii Dalles în secolul XX și la semnificația sa actuală în centrul Bucureștiului. Fragmentul antologat în afișul conferinței – evocarea cavoului familiei din Bellu, unde monumentul părinților, Ioan și Elena, este străjuit la intrare de busturile copiilor prematur dispăruți, Dora (1875-1892) și Ioan/Jan (1879-1914), alături de primul născut George (1871-1873) – a constituit liantul emoțional și documentar al întregii manifestări, ilustrând teza autoarei privind stingerea biologică a neamului înainte de Primul Război Mondial și supraviețuirea sa prin instituții.
Nucleul conceptual al conferinței a fost asigurat de comunicarea lui Cornel Mărculescu, „Biblioteca Secretă a Războiului Rece: George Capuțineanu Minden – Moștenitorul neștiut al lui Ioan G. Dalles în lupta pentru identitatea culturală a Europei de Est”.

Prin apel la unele surse recent desecretizate și la volumul lui Charlie English, The CIA Book Club. The best-kept secret of the Cold War (William Collins, London, 2025), autorul a argumentat continuitatea genealogică și ideatică dintre filantropia culturală a lui Ioan G. Dalles și acțiunea anticomunistă a lui George Capuțineanu Minden, implicat în programul de distribuție clandestină de carte occidentală în Europa de Est. Teza, sintetizată în formula „Planul Marshall pentru minte”, este susținută de citatul lui George Capuțineanu Minden însuși: „Orice distribuire de cărți are o semnificație politică, deoarece toate cărțile, politice și literare, îndeplinesc sarcina politică de a face dificilă izolarea ideologică a Europei de Est”. În această interpretare, lupta pentru identitate culturală inițiată de Dalles în secolul al XIX-lea este continuată, în condiții de clandestinitate, în secolul al XX-lea.
Perspectivei istoriografice i s-a adăugat cea a istoriei familiale directe prin intervenția lui Paul Alexander Capuțineanu Minden (Brown University, SUA / Societatea Phi Beta Kappa), „Vlăstarul: Familia Capuțineanu din perspectiva unui descendent”, care a oferit o reconstituire genealogică din interior, validând ipoteza descendenței și lămurind raporturile dintre ramurile Dalles și Capuțineanu.
O comunicare a asigurat ancorarea în istoria instituțională și în istoria elenismului. Astfel, prof. Anca Miculescu (Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgoviște / Comunitatea Elenă din Târgoviște) a susținut comunicarea „Ziua Demnității Naționale. Ziua Marelui NU – 28 Octombrie 1940”, plasând dezbaterea în contextul mai larg al rezistenței culturale elene și europene, ca model de demnitate civică.

Conferința desfășurată la Târgoviște a reușit să depășească caracterul unei simple evocări aniversare. Prin corelarea a trei paliere – microistoria familiei Dalles, istoria instituțională a Școlii „Dora Dalles” din Bucșani și a Sălii Dalles, și macroistoria Războiului Rece cultural – manifestarea a demonstrat că noțiunile de tradiție, educație și identitate culturală nu sunt concepte abstracte, ci practici transmisibile intergenerațional.
Alegerea Bibliotecii Județene ca loc de desfășurare capătă valoare simbolică. Ambele instituții, Biblioteca și Sala Dalles, sunt produsul aceleiași viziuni filantropice asupra rolului cărții ca instrument de apărare a identității.
Evenimentul se constituie, astfel, într-un model de valorificare a patrimoniului local cu relevanță națională și internațională și deschide direcții de cercetare ulterioare privind rețeaua filantropică aromână din Principate și moștenirea sa în diaspora intelectuală postbelică.

ACTUALITATE
Târgoviște. Bradul de Crăciun va fi aprins pe 1 decembrie 2026

Pregătirile în „Orășelul lui Moș Crăciun” din centrul municipiului Târgoviște sunt în toi. Anul acesta, deschiderea oficială este programată pentru seara zilei de 1 decembrie, la ora 18:00. Momentul include un concert surpriză și multe atracții pentru copii, inclusiv un brad nou – a anunțat primarul Daniel Cristian Stan.
A mai spus edilul că atmosfera de sărbătoare va fi întreținută nu doar prin iluminatul festiv, ci și cu ajutorul „Autobuzelor lui Moș Crăciun”, care au adus atâta bucurie călătorilor în anii trecuți, iar de miercuri, 2 decembrie 2026, unitățile de învățământ din Târgoviște vor putea efectua programări pentru a-i întâlni pe copii cu Moș Crăciun la sediul Primăriei.
Să nu uităm! Se va porni și anul acesta în paradă împreună cu alaiul lui Moș Crăciun, data exactă urmând să fie anunțată. Așa că, fiți pe fază!
ADMINISTRAŢIEacum 3 zilePrimar Pucioasa, mesaj important către colectivul de la Școala „Mihai Viteazul”. Trebuie să facem un efort comun!
ACTUALITATEacum 6 zileDrum lin către îngeri, Monica Beșleagă! Doliu la Liceul Ion Heliade Rădulescu Târgoviște
ACTUALITATEacum 4 zileTârgoviște. Consilierul municipal Doru Andreica a trecut în veșnicie. Dumnezeu să-l odihnească!
ACTUALITATEacum 7 zileGala Topul Firmelor din Dâmbovița, ediția 33. Inovația, rezistența și perseverența, premiate de Camera de Comerț
Dâmboviţaacum 4 zileTentativă de omor în Cartierul Priseaca. Totul a pornit de la consumul de alcool
SOCIALacum 3 zileFată de 14 ani răpită din casă în miez de noapte și violată de patru bărbați!
Dâmboviţaacum 6 zileAccident rutier în Racovița (Bucșani). O femeie a fost transportată la spital
ACTUALITATEacum o săptămânăCercetată pentru evaziune fiscală, lidera PNL Moreni a demisionat


























