ADMINISTRAŢIE
Colectarea selectivă a deşeurilor în judeţul Dâmboviţa, bătaie de joc pe bani mulţi!

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Deşeuri Dâmboviţa, organizaţie care include toate unităţile administrativ-teritoriale din judeţ, a început, cel puţin la nivel de teorie, colectarea selectivă a gunoaielor menajere, pe două fracţii: umedă şi uscată (reciclabilă).
Spunem „la nivel de teorie”, întrucât acest proces presupune, în municipiul Târgovişte spre exemplu, completarea platformelor intermediare de colectare dintre blocuri cu câte un container de culoare verde, pe care este lipit un autocolant cu ajutorul căruia cetăţeanul este chipurile informat că acolo se pun doar deşeurile de hârtie, sticlă, plastic, metal. Prin urmare, nu avem decât să sperăm întâi că târgoviştenii vor citi mesajul şi îl vor respecta, apoi că respectivele indicaţii vor mai fi vizibile şi peste câteva săptămâni!
Cu alte cuvinte, colectare selectivă cu şanse minime! Şi departe de ceea ce a explicat conducerea ADI Deşeuri într-o şedinţă de lucru de pe vremea când aceste întâlniri nu se organizau cu uşile închise, iar reprezentanţii mass-media puteau participa.
S-a spus atunci că va urma o campanie puternică de promovare şi educare în rândul populaţiei, pentru că degeaba pui tu la dispoziţie omului un container de o anumită culoare dacă el, în propria casă, nu face colectare selectivă pe fracţie umedă (gunoi menajer) şi uscată (deşeuri de hârtie, plastic, sticlă, metal).

În final, aşa-zisa campanie agresivă de informare s-a cam limitat la plasarea câte unui banner pe site-urile unor prieteni de pe vremea PDL, câteva anunţuri radio-tv şi, rar, foarte rar, câte un material în ziarele tipărite, care sunt atât de puţine în Dâmboviţa! A, s-au scos şi pliante pe modelul autocolantului lipit pe containerele de gunoi, dar care n-au prea ajuns la dâmboviţeni, în special la cei care locuiesc la bloc!
În aceeaşi şedinţă ADI din urmă cu vreo 2 ani, s-a vorbit şi că vor fi aduse pe platformele intermediare dintre blocuri containere diferite de cele existente, nu doar prin culoare, ci şi prin design, care urma să fie unul ce nu le va permite cetăţenilor să le umple cu gunoaie menajere, ci doar cu deşeurile de hârtie, plastic, sticlă şi metal. În plus, containerele urmau să nu poată fi deschise de căutătorii prin gunoaie…
Dar, drumul de la teorie la practică este mai lung decât ne-am fi aşteptat! Şi, uite aşa, avem fix numai o diferenţă de culoare între containere, diferenţă pe care o vor sesiza sau nu trăitorii la bloc. Şi degeaba vor exista câţiva care vor ţine cont de indicaţii, dacă va fi chiar şi numai un singur om care va trânti gunoiul menajer peste deşeurile de hârtie, plastic, sticlă şi metal. Se compromite totul!
Şi ajungem, din nou, la educaţie! Românii trebuie să înveţe întâi să colecteze selectiv gunoiul la ei acasă, apoi va fi foarte uşor să-l plaseze în containerul corect din faţa blocului! O fi începutul greu, dar parcă responsabilii de la ADI Deşeuri Dâmboviţa au cam pus caii înaintea boilor. Pare că nu-i interesează decât să bifeze, pe hârtie, că au implementat colectarea selectivă a gunoaielor, aşa cum s-a angajat ţara noastră în faţa Uniunii Europene. Termenul a fost se pare 30 iunie 2019, după care România este pasibilă să plătească penalităţi uriaşe. Dacă în toate judeţele s-o întâmpla ca la Dâmboviţa, este jale!
De reţinut! Contractul iniţial cu Supercom SA, firma care ridică şi transportă gunoiele din localităţile judeţului Dâmboviţa, a expirat, astfel că, în momentul de faţă, operează în baza unui act adiţional de prelungire. De ce nu a fost finalizată în timp util o nouă procedură de licitaţie? Pe cine avantajează acest lucru? Nu de alta, dar poate au apărut şi alte societăţi interesate şi, cine ştie, oferă servicii mai bune şi mai ieftine…
PS – Filmul acesta cu colectarea selectivă a deşeurilor l-am mai văzut în judeţul Dâmboviţa, undeva, prin anul 2009. Ni s-a spus atunci chiar şi că fiecare container aflat pe platformele dintre blocuri vor fi spălate, după ce sunt golite în maşina de transport. Aţi văzut, dumneavoastră, stimaţi cititori, că s-a întâmplat aşa? Mai târziu, când s-au pus întrebări pe acest subiect, s-a motivat că au fost renegociaţi termenii contractuali.
ADMINISTRAŢIE
Pucheni, între tradiție, pitoresc și modernitate

Pucheni este una dintre cele mai pitorești localități din județul Dâmbovița, dar care mulți, mulți ani a jinduit după confortul și civilizația de tip urban, european. Așezările care compun comuna formează parcă o mică Elveție. Casele, brodate parcă pe coastele dealurilor, crează o imagine de-a dreptul formidabilă. Farmecul munților semeți care îmbracă orizontul, pădurile care au țesut un zid verde în jurul localității, vrând parcă să o țină departe de tumultul societății… Un loc minunat, cu obiceiuri, tradiții și care, mai nou, a început să devină căutat de iubitorii de relaxare, de liniște și aer curat.

La deschiderea către lume a acestui colț de rai a contribuit și Consiliul Județean Dâmbovița, președintele Corneliu Ștefan, care a reabilitat și modernizat drumul județean ce pornește spre Pucheni din Malu cu Flori. Proiectul a primit finanțare prin Programul Național „Anghel Saligny”. Valoarea investiției a fost de 76 milioane de lei – 41 de milioane fonduri guvernamentale și 31 de milioane de lei contribuție a Consiliului Județean Dâmbovița. S-a insistat pe execuția unor lucrări de consolidare în perimetrele predispuse alunecărilor de teren, s-a lucrat bine, iar în mai puțin de doi ani drumul a fost dat în exploatare. Această cale de acces se încadrează excelent în peisajul subcarpatic. Și, pe lângă drumul edificat prin abnegația CJ Dâmboviţa, un rol important îl are și edilul localității, social democratul Corneliu Nistor.
Zilele trecute, a fost pentru prima dată când am discutat, față în față, cu actualul primar de la Pucheni. Nu despre politică și nici nu venisem chitiți pe vreun neajuns. Am vorbit despre oameni, despre prezentul și viitorul acestei localități cu mari perspective de a fi introdusă pe culoarele turismului național. Atenție! La Meișoare și Vârfureni deja funcționează două pensiuni turistice.

Ne-a spus mulțumit edilul, dar mai ales am văzut cu ochii noștri, că infrastructura esențială a fost rezolvată, vorbim de drumuri și rețea de apă potabilă. În cele mai îndepărtate sate de centrul comunei, Meișoare și Vârfureni, se ajunge acum pe drum asfaltat. Mai mult, în toată localitatea, includem aici și cele două mici așezări situate în vârfuri de deal, a fost introdusă rețeaua de apă potabilă. Trebuie reținut. Lucrările au fost demarate în 2007, dar, de-a lungul timpului, au existat multe piedici de natură financiară, dificultăți în implementarea proiectului. În cele din urmă rețeaua a fost gata. În 2023, în primul mandat al primarului Corneliu Nistor a fost dată în folosință. Toate cele peste 1.500 de gospodării din comună sunt racordate la rețeaua de apă potabilă, care are o lungime de aproximativ 30 de kilometri.
Administrația publică locală are acum în program reabilitarea și asfaltarea tuturor drumurilor comunale. Toate ulițele, pe toate coastele. Se așteaptă finanțarea.

Programul Județean de Dezvoltare Locală (PJDL), inițiat de președintele Corneliu Ștefan, a reprezentat o bulă de aer pentru Pucheni. Bugetul Primăriei nu ar fi permis demararea și ducerea la capăt a unor investiții, dacă nu exista sprijinul primit de la Consiliului Județean Dâmbovița, prin PJDL.
La Pucheni, în imediata apropiere a școlii a fost construit un teren de sport multifuncțional cu gazon sintetic. Urmează, tot prin PJDL, să înceapă lucrările pentru modernizarea centrului civic. Un spațiu al comunicării, foarte important pentru întreaga comunitate, locul unde oamenii, respectând o tradiție venită din timpuri străvechi, se întâlnesc la sfârșit de săptămână, dialoghează, având în față un pahar de bere, pun la cale mici afaceri, înțelegeri, deapănă amintiri sau vând roadele muncii lor celor care vin special la Pucheni pentru a cumpăra renumita cașcavea. Din păcate, sunt din ce în ce mai puțini cei care produc respectivul sortiment tradițional de brânzeturi.

Pucheni are și cămin cultural. Amplasat, ca și biserica, în inima comunei. Numai că acum edificiul se află în lucrări de reabilitare și modernizare. Proiectul este derulat cu finanțare prin Compania Națională de Investiții. Primarul este ușor nemulțumit. Se lucrează greu. Probleme cu firmele constructoare. Speră că până la urmă o va scoate la capăt.
Primăria la Pucheni funcționează de zeci și zeci de ani într-o clădire veche, total neadaptată la noile cerințe ale administrației publice. Ne-a spus Corneliu Nistor că are acum o oportunitate de a scăpa de sediul actual. Va muta administrația într-un imobil în care a funcționat grădinița. Tot în centrul comunei. La unitatea de învățământ preșcolar mai merg șapte copii. Va fi amenajată în cadrul școlii o sală modernă, cu toate facilitățile la dispoziția micuților.

Ne-a mărturisit edilul că ar dori ca întreaga comună să beneficieze și de rețea de canalizare. Investiția, ținând cont de geografia zonei, ar fi una imensă. Deocamdată nu s-au ivit surse de finanțare pentru un asemenea proiect deosebit de complicat. Are în vedere execuția unei rețele de canalizare în partea de centru a comunei, unde execuția nu implică probleme și, evident, costurile nu sunt chiar așa de mari. Pentru realizarea acestui obiectiv a fost depus un proiect la Administrația Fondului de Mediu. De aici se va primi finanțarea. Ar mai dori primarul Corneliu Nistor ca Pucheni să beneficieze și de rețea de gaze naturale. Un proiect la fel greu de implementat. Au existat două încercări prin asociere cu mai multe comune din zonă, dar obiectivul nu a fost atins. Sunt așteptate alte oportunități. Viața merge mai departe, cum ne-a zis un localnic, cu bune și cu rele…

ADMINISTRAŢIE
Târgoviște. Ritm bun al lucrărilor la creșa din Sagricom, construită de la zero

Primarul municipiului Târgoviște, Daniel Cristian Stan, a efectuat, astăzi – 6 mai 2026, împreună cu viceprimarul Cătălin Rădulescu și city managerul Gabriel Boriga, o vizită de lucru pe șantierul creșei pe care administrația publică locală o construiește de la zero în Cartierul Tineretului – Sagricom. Proiectul, în valoare de aproximativ 14 milioane de lei, este derulat prin Compania Națională de Investiții (CNI).
Viitoarea unitate de învățământ antepreșcolar va avea o suprafață de circa 1.300 de metri pătrați, iar lucrările ar trebui să fie finalizate în 12 luni. Reamintim că în Cartierul Sagricom, Primăria Târgoviște a construit o grădiniță, cu fonduri europene nerambursabile, și o bază sportivă – din bugetul local. Cât privește creșa, edilul Daniel Cristian Stan se declară mulțumit de ritmul actual al lucrărilor.

„Este o investiție cu privire la care, la un moment dat, finanțarea a fost suspendată, așa s-a întâmplat la multe investiții ale CNI, cum este și cazul bazei sportive de lângă Complexul Turistic de Natație Târgoviște. Sper să înceapă lucrările și acolo, astfel încât să putem finaliza toate aceste investiții care au fost accesate prin CNI.
La școlile din municipiul Târgoviște avem peste 20.000 de copii, de aceia avem și foarte multe investiții pe care le derulăm în infrastructura educațională din municipiu. În perioada următoare, vor debuta și mai multe investiții, astfel încât, în 3-4 ani, să avem toate unitățile de învățământ din Târgoviște modernizate, reabilitate și dotate la standardele actuale”, a declarat primarul Daniel Cristian Stan.
ACTUALITATEacum o săptămânăEveniment de excepție la Târgoviște. Se deschide centrul comercial „Galeriile Iris”
Dâmboviţaacum o săptămânăI s-a făcut rău la volan. S-a întâmplat pe DN72A, în Voinești
ACTUALITATEacum o săptămână„Visuri la cheie” poposește în Poiana. Urmăriți povestea fraților rămași singuri pe lume! VIDEO
Prahovaacum 6 zileDoi adulți și un copil de 6 ani s-au răsturnat cu ATV-ul. Un bărbat a decedat
ACTUALITATEacum o săptămână8 mai 2026. Bursa locurilor de muncă, în municipiul Târgoviște
Dâmboviţaacum o săptămânăTânăr din Găești s-a spânzurat în pădurea de la Arsuri
ACTUALITATEacum 6 zileVIDEO. Georgian Alexandru Dinu, multiplu campion național pe care România l-a ignorat!
Dâmboviţaacum o săptămânăPercheziții în Răzvad, Gura Ocniței, Dragomirești și Târgoviște la persoane implicate în camătă, șantaj și proxenetism























