Serviciul Județean de Ambulanță Dâmbovița continuă să publice, pe rețelele de socializare, materiale informative care să ajute populația atunci când se confruntă cu o problemă medicală. Tema de astăzi: 5 greșeli care pot face mai mult rău decât bine până la sosirea ambulanței.  

1. Obiectele în gură în timpul unei crize de epilepsie. 
Mit: „Să nu-și înghită limba”.
Realitate: Limba NU se înghite. Introducerea degetelor sau a lingurilor în gură poate duce la ruperea dinților sau la mușcături severe.
Ce facem: Îndepărtăm obiectele dure din jur, protejăm capul cu ceva moale și întoarcem persoana pe lateral (poziția de siguranță) DOAR după ce criza s-a terminat.

2. Spirtul sau oțetul pe piele în caz de febră mare. 
Mit: „Îi scade febra imediat”.
Realitate: Alcoolul se absoarbe prin piele și poate provoca intoxicații, mai ales la copii. În plus, produce o răcire bruscă ce duce la frisoane.
Ce facem: Împachetări cu apă călduță (nu rece!), antitermice calculate corect conform vârstei și hidratare corespunzătoare.

3. Datul cu ulei sau făină pe arsuri. 
Mit: „Calmează usturimea”.
Realitate: Acestea distrug țesutul mai adânc și cresc enorm riscul de infecție. Medicul va trebui să curețe acea zonă, provocând dureri suplimentare.
Ce facem: Apă de la robinet (călduță spre rece) timp de cel puțin 10-15 minute. Nimic altceva!

4.Bătaia pe spate când cineva se îneacă, dar încă poate tuși. 
Mit: „Să-l ajutăm să scoată obiectul”.
Realitate: Dacă persoana tușește puternic, înseamnă că are cale aeriană parțial deschisă. Loviturile pe spate pot face obiectul să alunece și mai adânc.
Ce facem: Încurajăm victima să tușească. Loviturile pe spate se dau doar dacă nu mai poate tuși sau respira (obstrucție totală).

Reclama

5. Mutarea victimelor de la accidente rutiere. 
Mit: „Să-l scoatem repede din mașină”.
Realitate: Orice mișcare greșită poate secționa măduva spinării dacă există o fractură de coloană, lăsând persoana paralizată pe viață.
Ce facem: Doar dacă există risc iminent de incendiu sau explozie. Altfel, stabilizăm capul manual și așteptăm echipajele de descarcerare.

Reține! Sănătatea începe cu informația corectă, nu cu panica.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Serviciul Județean de Ambulanță Dâmbovița vine în sprijinul părinților cu un material informativ despre febra la copii și cu recomandări care să le fie de folos când se confruntă cu astfel de situații.

Când vorbim despre febră?

Conform celor mai recente recomandări privind managementul febrei la copil, la copiii cu vârsta peste 3 luni, febra este definită ca o temperatură centrală ≥38,5°C.
La sugarii sub 3 luni, o temperatură de ≥38°C necesită întotdeauna evaluare medicală.
O temperatură de 37,7–38,2°C nu înseamnă automat că trebuie administrat un antitermic.

Ce termometru folosim?

0–12 luni: termometrul rectal este cea mai precisă metodă.

Reclama

Peste 1 an: se poate utiliza un termometru auricular (timpanic), dacă este folosit corect.

Copiii mai mari (4–5 ani și peste): temperatura poate fi măsurată și oral.

Termometrele axilare sunt ușor de folosit, dar sunt mai puțin precise.

Termometrele cu infraroșu la nivelul frunții (non-contact) sunt utile pentru screening, însă o valoare crescută ar trebui confirmată printr-o metodă mai precisă.

Nu tratăm termometrul, ci copilul

Reclama

Scopul tratamentului este ameliorarea disconfortului și îmbunătățirea stării generale, nu normalizarea temperaturii.

Ce medicamente pot fi administrate?
Paracetamol, antitermic de primă intenție.
Ibuprofen poate fi utilizat la copiii cu vârsta peste 3 luni, dacă nu există contraindicații.
Algocalmin (metamizol) este eficient, dar nu reprezintă tratamentul de primă alegere. Se administrează doar la recomandarea medicului, în situații selectate.

Foarte important!

Doza medicamentelor se calculează întotdeauna în funcție de greutatea copilului (kg), NU în funcție de vârstă.

Nu administrați doze mai mari decât cele recomandate și nu alternați de rutină antitermicele fără indicația medicului.

Reclama

Solicitați de urgență consult medical dacă:
• copilul are sub 3 luni și temperatura este ≥38°C;
• este greu de trezit, respiră dificil, are convulsii;
• prezintă semne de deshidratare, erupții care nu dispar la apăsare sau dureri intense;
• febra persistă sau starea generală se agravează.

Febra este, de cele mai multe ori, un mecanism de apărare al organismului. Observați copilul, nu doar termometrul, și administrați tratamentul doar atunci când starea lui o impune, folosind doza corectă calculată după greutate.

Urmărește Incomod Media și pe Google News