ATENŢİE, NU-İ DE GLUMĂ! Au început ÎNŞELĂCİUNİLE şi TÂLHĂRİİLE. Un imens prieten de-o viaţă tocmai mi-a povestit cum a fost „uşurat” de portofel când intra într-un autobuz. Infractorii au adaptat metoda „accidentul”: apelează persoane dinainte vizate, despre care, cum-necum, au adunat informaţii precise şi le cer mulţi bani, imediat, pentru „salvarea vieţii” unei rude apropiate, infectate cu VİRUSUL UCİGAŞ. Nu acţionaţi sub imperiul momentului, păstraţi-vă luciditatea, gândiţi-vă înainte de a face ceva. NU VĂ LĂSAŢİ ÎNŞELAŢİ, sunaţi imediat la 112, avertizaţi POLİŢİA!
LUAŢİ AMINTE: BANDİTŢİİ nu sunt în vacanţă şi nici în „şomaj tehnic” în această tristă perioadă de imensă încercare pentru întreaga omenire, când semenii noştri mor fără vină. Fiţi conştienţi de faptul că HİENELE astea nesătule nu se tem de nimic. Starea de Urgenţă nu-i sperie, deşi pedepsele penale sunt mai grele (în opinia mea, INSUFICIENT de aspre!).
Fac un APEL SOLEMN la VİGİLENŢA TUTUROR: NU vă mai încredeţi în NİMENİ şi NU mai lăsaţi pe NİMENİ în casă! RESPECTAŢİ consemnele de siguranţă şi normele medicale, ÎNŢELEGEŢİ că vi se vrea DOAR BİNELE!
Altfel riscaţi să vă pomeniţi într-un adevărat coşmar: să nu mai aveţi bani pentru hrană, plata facturilor, medicamentelor… Mulţi dintre cei cărora li se întâmplă astfel de lucruri se consolează spunând că n-au avut noroc. Nu este adevărat: au avut, dar şi-au bătut singuri joc de el.
Ştim cu toţii că „vedetelor” din CİORDI-SPORA – mulţi dintre ei, alături de alţi inconştienţi, au contaminat România cu molima pe care au adus-o „la pachet”, în inconştienţa grav vinovată a autorităţilor Statului, care NU i-au plasat din prima clipă, la graniţă, în CARANTİNĂ obligatorie – nu le-a plăcut niciodată să fie în rândul lumii, să muncească. Nu s-au omorât cu şcoala şi n-au învăţat nici vreo meserie. Auzind, dimpotrivă, că „meseria se fură” au adoptat doar partea cu… furatul – ciorditul, în limbajul lor – fiindcă este mai uşor să-ti însuşeşti rodului muncii şi efortului celorlalţi. În loc să înveţe o meserie onorabilă care să le devină „brăţară de aur” aceşti paraziţi au preferat să-şi asume riscul „brăţărilor din oţel” – adică al cătuşelor – sperând că vor scăpa nepedepsiţi la nesfârşit şi că se vor căpătui cu lanţuri de aur cu zale cât degetul de groase, de care să atârne o cruce de mitropolit, simbol suprem – în mintea lor cât un bob de mei – al poziţiei sociale din lumea lor – deşi numai creştineşte nu-şi duc viaţa. Aferim! Să fie la ei.
Evident, le va fi foarte greu, dacă nu chiar practic imposibil să accepte chiar şi numai ideea abstractă că ei, „vedetele ciordi-sporiste” vor trebui să muncească (Ce-i aia muncă?!?) în această viaţă, darămite să mai şi facă efectiv altceva decât să fure, să tâlhărească, să şantajeze, să escrocheze, să cerşească, într-un cuvânt, să ne paraziteze în fel şi chip, ca până acum.
Credeţi cumva că se vor schimba peste noapte, aşa cum au mimat atâtea potăi şi canalii imediat după decembrie ’89, când s-au „transformat” din linge-blide şi slugoi profitori în „democraţi” hrăpăreţi? Nici pomeneală…
Ce fac acum? Aţi aflat, ca şi mine, din mass-media: „stranierii ciordi-sporisti” sunt profund vexaţi, nemulţumiţi, şantajează primăriile şi locuitorii cinstiţi, le cer bani, mâncare, ţigări şi băutură pe degeaba, distrug mobila, scuipă şi jignesc personalul, aruncă cu televizoare din camerele hotelurilor şi pensiunilor unde au fost „cantonaţi” pe banii dumneavoastră (contra sumei de 300 de Lei PE ZI, masă şi casă, adică exact atât cât guvernanţii, sub bagheta „de specialitate” finanţist-câţistă, afirmau acum vreo două-trei luni că nu pot plăti PE LUNA drept alocaţie pentru copiii dumneavoastră!!!).
Dar ce se va-ntâmpla de-acum înainte? Foarte simplu: la reluarea activităţilor infracţionale în ţara-mumă (deja au început!), DACĂ vor fi prinşi, cu mari eforturi şi multă cheltuială, iar apoi, după ani de zile de procese costisitoare – multe tergiversate în mod uimitor şi blamabil, dacă nu chiar dubios, dar într-o deplină impunitate a celor vinovaţi ori măcar culpabili de aceasta tărăgănare – şi cu condiţia incertă ca faptele comise să nu se fi prescris cumva (…) în cursul unei urmăriri penale ultra-lălăite ori în timpul judecăţii lăbărţate (Exemplu? Cazul ŢĂNDĂREİ, o imensă infamie judiciară strigătoare la cer, vuieşte Europa!), nici gând să facă ceva folositor, măcar pentru a-şi plăti mâncarea, cazarea, încălzirea, paza – ca nu care cumva să le fure cineva, ceva. Vor sta liniştiţi în puşcărie, tot pe banii dumneavoastră!
Vom vedea ce va mai fi. Ferească-ne Dumnezeu de mai rău… Până atunci, însă, aştept cu mare nerăbdare OPİNİİLE DUMNEAVOASTRĂ, stimaţi cititori, pentru că, de fapt, sunt SİNGURELE care contează!
Avocat Vladimir Ţunţi ȘTEFĂNESCU
Marius Dojană
aprilie 11, 2020 at 10:48 pm
Bine punctat!