POLITIC
PMP se angajează să sprijine demersul mediului academic împotriva imposturii

Partidul Mişcarea Populară a luat act de scrisoarea deschisă a celor 50 de personalități din mediul academic, universitar și din societatea civilă care militează pentru o Românie civilizată şi europeană, din care să fie stârpit flagelul imposturii, și se angajează să acţioneze decis și consistent întru implementarea măsurilor majore cuprinse în scrisoarea deschisă semnată de reprezentanţii societăţii civile – se arată într-un comunicat remis de PMP Dâmboviţa
De altfel, PMP este prima formaţiune politică din România care a solicitat înfiinţarea unei instituţii care să verifice din oficiu toate tezele de doctorat emise în ţara noastră şi care a militat pentru transparenţă totală a instituţiilor publice: contracte semnate şi facturi, dar şi un istoric clar al persoanelor care ocupă funcţii de decizie.
„PMP a acţionat deja pentru punerea în aplicare a unor măsuri de sancționare a imposturii. Credem în aceste principii, pe de o parte, pentru că numai eliminând impostura vom putea atinge principiul meritocratic – doar oameni competenţi în funcţii publice. Pe de altă parte, pentru că societatea românească este sub un asediu de exemple negative promovate până la saturaţie. Dacă vrem să închidem rănile trecutului, singura soluţie este promovarea oamenilor de valoare în locurile care li se potrivesc”, a declarat preşedintele PMP – Eugen Tomac.
Partidul Mişcarea Populară reaminteşte faptul că preşedintele Traian Băsescu, pe vremea când ocupa funcţia de senator, a iniţiat o „lege privind desfiinţarea Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale fondate de Gabriel Oprea, din care fac parte şi politicieni care au obţinut titluri academice prin furt intelectual. Legea a fost adoptată de Senat, fiind însă blocată de o majoritate toxică formată în jurul PSD la Camera Deputaţilor. PMP se angajează să ducă la bun sfârşit acest demers în ciclul legislativ 2020 – 2024. De asemenea, PMP merge mai departe făcând un triaj intern al membrilor pe care îi propune pentru diverse funcţii publice”.
Dâmboviţa
Deputat Aurelian Cotinescu: Nu poate exista democrație în România fără liberalism

Peste 1.800 de liberali veniți din toată țara au participat la Congresul Extraordinar al Partidului Național Liberal, desfășurat la Pavilionul Expozițional Romexpo din București. Așa cum a precizat deputatul PNL Aurelian Cotinescu, prezent la acest eveniment împreună cu o delegație numeroasă din județul Dâmbovița, viitorul se construiește prin deciziile pe care liberalii și le-au asumat la congres.
„Prea mulți ani, unii au crezut că pot folosi acest partid din interior pentru propriul interes. PSD a crezut că îl poate influența și, apoi, anexa. Iar deciziile venite dinspre Cotroceni ne-au costat și încă ne costă”, a adăugat Aurelian Cotinescu.
A mai spus parlamentarul liberal că minciuna „interesului național” nu mai funcționează. Acest concept a fost dus în derizoriu de cei care compromit interesul național urmărind doar satisfacerea unor obiective personale.
„Avem nevoie de un PNL restructurat, reașezat și întărit, pentru că nu poate exista democrație în România fără liberalism. Lumea politică românească are nevoie de o reformă urgentă, așa cum România are nevoie de o reformă profundă.
Președintele Ilie Bolojan are dreptate când spune: „Să nu ne fie rușine când ne întâlnim cu oamenii.” De aceea, moțiunea sa, „Modernizare cu rădăcini”, are rolul de a reașeza PNL pe baze sănătoase și de a readuce în prim-plan valorile autentice liberale: onoare, muncă, meritocrație, disciplină, familie, credință și patriotism.
Este momentul în care PNL se redefinește, iar distanțarea de PSD trebuie să devină noua normalitate. Felicitări lui Ilie Bolojan, care a fost reconfirmat președinte al PNL”, a transmis deputatul Aurelian Cotinescu.
De precizat că premierul interimar Ilie Bolojan a fost reales, cu 1.769 de voturi, președinte al Partidului Național Liberal.
Total delegați prezenți: 1.886
Total voturi neexprimate: 44
Total voturi exprimate: 1.842
Total voturi pentru: 1.769
Total voturi anulate: 73
Din echipa de conducere mai fac parte: Dan Motreanu, prim-vicepreședinte, Robert Sighiartău, secretar general al Partidului Național Liberal.
Vicepreședinți: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Muresan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman și Gabriela Horga.
POLITIC
Partidul Acțiunea Conservatoare propune un plan radical de reformare a statului român

Reprezentanții Partidului Acțiunea Conservatoare (ACT) au participat, ieri – 21 iunie 2026, la primul congres național, desfășurat la Sala C.A. Rosetti din Palatul Parlamentului. La acest eveniment, au fost prezenți peste 700 de delegați, membri ai filialelor ACT din țară și din Diaspora, personalități politice din România și din Europa. Am urmărit lucrările conferinței pe rețelele de socializare și am fost plăcut surprins de ținuta distinsă a acestui congres, pornind de la vestimentația participanților, comportamentul de sală și discurs.
Lucrările au fost deschise cu intonarea Imnului de Stat și o rugăciune de binecuvântare. Următorul capitol al congresului a fost destinat formalităților statutare, respectiv constituirea Biroului Congresului, validarea mandatelor delegaților, constatarea cvorumului legal și aprobarea ordinii de zi. Participanții au votat noul statut al partidului, de acum unul de anvergură națională.
Statutul Partidului Acțiunea Conservatoare este adaptat profilului unei organizații politice mature, articulată în toate județele țării și în Diaspora românească. Documentul configurează ACT ca alternativă politică reală la partidele reprezentate astăzi în Parlamentul României.
La Congresul Partidului Acțiunea Conservatoare au luat cuvântul: António Tânger Corrêa – vicepreședinte al partidului Chega (Portugalia) și vicepreședinte al Grupului Patrioți pentru Europa din Parlamentul European, Nicola Procaccini – co-președinte al Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – ECR din Parlamentul European și președinte al fundației New Direction, Gheorghe Piperea – europarlamentar AUR, vicepreședinte ECR, Valeriu Ghilețchi – președintele European Christian Political Party – ECPP, Karin Heepen – vicepreședinte ECPP, co-președinte fondator Bündnis C, Germania, Virginie Joron – europarlamentar, membră a conducerii Rassemblement National (Franța), Paolo Inselvini – europarlamentar, Fratelli d’Italia.
Nicola Procaccini a transmis mesajul său în format video. Politicianul a vorbit despre rădăcinile comune ale mișcărilor conservatoare europene.
„Ideile cu rădăcini adânci cresc întotdeauna repede” , a spus Nicola Procaccini. El a subliniat că apărarea propriei națiuni nu este un gest anti-european, ci tocmai calea prin care se construiește o Europă a națiunilor libere.
Karin Heepen a făcut referire la criza demografică ce dă târcoale Europei. A precizat aceasta că „fără familii sănătoase, nu poate exista o societate sănătoasă”. De asemenea, a cerut, în numele Germaniei și al Uniunii Europene, iertare pentru contribuția adusă la exodul de competențe din România, un fenomen care a privat țara de peste trei milioane de cetățeni, mulți dintre ei tineri și cu înaltă calificare în diferite domenii de activitate.
Paolo Inselvini, cel mai tânăr vorbitor la congresul ACT, a pledat despre adevăr, curaj și apărarea identității, încheindu-și mesajul cu îndemnul: „Sus inimile!”
Au mai luat cuvântul: Robert Alecu – deputat, secretar General ACT, Adela-Ioana Târziu-Grăjdeanu – președinte al Institutului Conservator, vicepreședinte ACT și Șerban Dimitrie Sturdza – europarlamentar, vicepreședinte ACT.
Din partea filialelor județene au susținut alocuțiuni de la tribuna congresului Marius Hațegan – președinte interimar filiala ACT Alba, vicepreședinte la nivel național, Costin Trandafir – președinte interimar filiala ACT Prahova, vicepreședinte la nivel național și Daniel Turiac – coordonator filiala ACT Italia.

Europarlamentarul Claudiu Târziu, președintele Partidului Acțiunea Conservatoare, a avut un discurs extrem de bine elaborat, echilibrat, argumentat, despre statul român actual și tarele care, din păcate, îl definesc. Cu un aparat administrativ supra-aglomerat, o economie vulnerabilă și o dependență energetică ce reduce libertatea de decizie.
„Nu mai e un instrument pentru cetățean și pentru națiune. E un instrument pentru interesele altora”.
Președintele ACT a prezentat cei trei piloni de bază ai proiectului politic al partidului: Libertate, Ordine și Prosperitate
„Construim un stat român puternic, care produce prosperitate și își apără cetățenii oriunde s-ar afla”.
Membrii ACT prezenți la primul congres al partidului au ales noile organe statutare de conducere. Astfel, Biroul Politic Național va fi condus de Claudiu Târziu, în calitate de președinte. Robert Alecu va fi secretarul general al organizației. Vicepreședinți ai Partidului Acțiunea Conservatoare au fost aleși Adela-Ioana Târziu-Grăjdeanu, Marius Hațegan, Șerban Dimitrie Sturdza și Costin Trandafir.
Tot în cadrul acestui prim congres, ACT a aderat la „European Christian Political Party” (ECPP), singurul partid european asumat ca formațiune creștină cu reprezentare în Parlamentul European. La evenimentul de la București au participat și președintele Valeriu Ghilețchiși și vicepreședintele Karin Heepen. Prezența celor doi a confirmat integrarea Acțiunii Conservatoare în rețeaua politică de orientare creștin-conservatoare a Europei.

Participanții la Congresul ACT au votat în unanimitate Rezoluția cu titulatura „Refondarea Statului Român”. Practic, ACT se angajează public la cel mai radical plan de reformare a statului propus în România în ultimii 36 de ani. Rezoluția propune trei direcții de acțiune prin care cetățenii să decidă, prin referendum, în temele majore ale țării, respectiv taxe, apărare, pensii etc. De asemenea, românii trebuie să aleagă democratic, prin vot, șefii instituțiilor din justiție și membrii Curții Constituționale. Se mai dorește un sistem politic cu răspundere asumată, cu un președinte cu putere executivă reală și un sistem electoral cu primă majoritară. Conform rezoluției ACT, statul trebuie să producă rezultate concrete pentru cetățean, de asemenea, resursele naturale ale țării să aducă mai mulți bani la buget. Funcționarii publici să fie angajați și plătiți pe merit, birocrația să fie redusă, iar evaziunea fiscală combătută, în condițiile în care statul român pierde anual 8-10 miliarde de euro doar din TVA neîncasat.
„Drumul va fi greu, iar cei care profită de sistemul actual se vor opune. Dar vom izbândi”.
Momentul emoționant, dovadă a creșterii acestui partid, s-a consumat la finalul congresului, când pe scenă au urcat cei 50 de lideri ai filialelor ACT din toată țara. Este împlinirea unei promisiuni făcute acum exact un an, la lansarea partidului, de președintele Claudiu Târziu, care, atunci când ACT era abia înființat, s-a angajat public să găsească 50 de lideri buni pentru România. Ieri, promisiunea a devenit realitate vizibilă, în fața a sute de delegați.
ADMINISTRAŢIEacum o săptămânăMănești, județul Dâmbovița. Investiții pentru prezent, investiții pentru viitor. FOTO
Dâmboviţaacum o săptămânăBătrânul dispărut a fost găsit căzut într-o groapă mascată de vegetație!
Dâmboviţaacum o săptămână62 de descinderi într-un caz de furt de produse petroliere
ACTUALITATEacum 2 zileTânăra din imagine este căutată de Poliție. Sună la 112 dacă ai văzut-o!
Dâmboviţaacum 5 zilePrimar Voinești: Ce se întâmplă în Parlamentul României este cea mai mare bătaie de joc la adresa românilor!
Argeșacum o săptămânăFemeie, reținută de polițiști pentru că și-a bătut soacra!
ACTUALITATEacum 5 zileAgricultura românească, în pericol. Semnal de alarmă tras de reprezentanții Cooperativei Caprirom Sud Muntenia
Ialomiţaacum o săptămânăTânăr de 27 de ani, reținut pentru uciderea cu intenție a unui câine. VIDEO























