Casa Națională de Asigurări de Sănătate a lansat în transparență decizională, ieri – 4 mai 2026, un nou proiect de ordin care modifică și completează normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative.

Demersul are ca obiectiv creșterea accesului pacienților la tratamente moderne și servicii medicale de înaltă calitate, cât mai aproape de domiciliu – a precizat președintele CNAS, dr. Horațiu Moldovan.

„Prin acest ordin, extindem rețeaua unităților sanitare care pot derula programe naționale, introducem noi terapii și facilităm accesul la tratamente pentru afecțiuni grave”, precizează dr. Horațiu Moldovan.

Practic, au fost incluse în programele naționale 29 de spitale noi, ceea ce înseamnă acces mai rapid la tratament și mai aproape de casă pentru mii de pacienți.

„Este important de menționat că toate unitățile sanitare incluse prin acest ordin sunt spitale publice. În perioada următoare, vom continua acest proces prin includerea unei serii de spitale private. În acest sens, vom publica în transparență decizională criterii clare și obiective de includere în programele naționale, astfel încât acestea să fie în interesul asiguraților și să contribuie la creșterea accesului la servicii medicale. Ne propunem să menținem un echilibru corect și o complementaritate reală între sistemul public și cel privat, în beneficiul pacienților”, a declarat președintele CNAS.

Programul național de boli cardiovasculare: + 9 spitale
– activități: proceduri de cardiologie intervențională, electrofiziologie și ablație pentru aritmii, implantare de defibrilatoare interne, tratamentul insuficienței cardiace severe (inclusiv dispozitive de resincronizare și asistare mecanică a circulației pe termen lung).

Programul național de oncologie – Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice: + 5 spitale
– activități: radioterapie modernă (IMRT), radioterapie stereotactică (SBRT) pentru adulți și copii, brahiterapie 3D, iradiere corporală totală.

Programul național de tratament pentru boli rare: + 12 spitale
– activități: tratamente medicamentoase inovatoare pentru boli rare (ex. amiloidoză cu transtiretină, boala Fabry, sindrom hemolitic uremic atipic, purpură trombocitopenică), precum și facilitarea administrării tratamentelor inclusiv la domiciliu

Programul național de diabet zaharat: + 2 spitale
– activități: asigurarea dispozitivelor moderne pentru monitorizarea glicemiei și administrarea insulinei (senzori, pompe de insulină, sisteme automate).

Programul național de ortopedie: + 1 spital
– activități: tratamentul instabilităților articulare cronice prin implanturi moderne pentru refacerea stabilității articulare

„Este important să subliniez că acest ordin vine într-un moment esențial: avem, în sfârșit, resurse suplimentare în bugetul FNUASS pentru extinderea programelor de sănătate. Acest lucru este rezultatul direct al măsurilor de eficientizare a cheltuielilor implementate în ultimul an, dar și al creșterii numărului de contributori la sistem.

În același timp, acest proiect reflectă un principiu fundamental: contribuția de 10% CASS înseamnă protecție reală pentru fiecare dintre noi. În momentul în care apare o boală gravă — precum cele incluse în acest ordin — costurile tratamentelor pot fi extrem de ridicate. Fără acest mecanism de solidaritate, aceste tratamente nu ar putea fi suportate pentru majoritatea pacienților. Prin CNAS, ele sunt decontate, oferind șansa la tratament și la viață”, a precizat dr. Horațiu Moldovan – președintele CNAS.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pregătește lansarea unei platforme online care va permite compararea performanței spitalelor – a declarat președintele Horațiu Moldovan, după episodul de la Spitalul Floreasca din București, unde managerul a trimis săptămâna trecută o circulară către șefii de secții prin care solicită limitarea internărilor întrucât a fost depășit bugetul de la CNAS. Platforma va putea fi accesată inclusiv de către pacienți.

A mai spus președintele CNAS că este nevoie urgent de o reformă a modului de finanțare a unităților sanitare cu paturi, pentru că rolul și menirea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nu este să plătească salarii, ci să plătească servicii medicale.

„Legislația actuală nu încurajează spitalele care fac performanță, dar încurajează pasivitatea spitalelor mai mici care nu fac servicii suficiente și adaptate nevoilor reale de sănătate ale populației din zona în care funcționează.

La modul concret, bugetul spitalelor este reprezentat doar jumătate de servicii medicale propriu-zise, iar cealaltă jumătate de suplimentare de salarii, așa-numitele influențe salariale, pe care spitalele le primesc indiferent dacă au sau nu au activitate. Lucrul acesta este în legislație din 2015 și trebuie schimbat de urgență.

În caz contrar, spitalele mari vor intra din criză în criză, iar spitalele mici se vor chinui să-și atragă pacienți inexistenți și vor fi încurajate să facă diferite artificii, astfel încât să beneficieze de fondurile caselor de sănătate”, a declarat dr. Horațiu Moldovan, citat de Adevărul.

Urmărește Incomod Media și pe Google News