Aseară, într-o atmosferă caldă, liniștită, un pic derutantă pentru unii, marcată totuși de pandemie, cu măști și chipuri acoperite, dar cu ochi calzi, cu priviri vesele și sincere, s-a savârșit, la Teatrul Tony Bulandra din Târgoviște, un ritual poetico-muzical de o profunzime colosală.

Eminescu și împlinirea a 171 de ani de la miraculoasa sa naștere au adunat în foaierul Teatrului Tony Bulandra câteva zeci de târgovișteni membri ai rezistenței prin cultură. Într-un decor simplu, marcat de oglinzi, coloane antice, lumini blânde și culori vii, Maia Morgestern și Marius Bodochi de la Teatrul Național București, cărora li s-au alăturat câțiva instrumentiști talentați, au creat o simbioză plăcută între lirica eminesciană și muzică. Totul s-a derulat cursiv, o conexiune precisă între fiecare vers, între fiecare frază rostită din proza eminesciană și acordurilor selectate din compozițiile unor titani ai muzicii clasice.

Maia Morgestern ne-a cucerit rapid cu interpretarea caldă, suavă, completată de o expresivitate și mimică debordantă. Marius Bodochi a uimit publicul, l-a ținut parcă vrăjit, prin exprimarea gravă si precisă, prin rotunjirea cuvântului și starea de meditație, de relaș emoțional și sentimental pe care a reușit să o transmită sălii. Actorul a recitat impecabil, dramatizând versul, traducându-l precis.

Nu am asistat la o incursiune prin poezia și proza eminesciană, ci la un spectacol total, cu punți de conexiune, un tot, un scenariu al unei trăiri, așa cum am mai spus, completat de puseuri muzicale interpretate la pian și vioară de niște artiști și copii talentați. Căci, ce poate îmbracă mai bine în veșminte magice poezia decât acordurilor izvorâte la pian și vioară?

Aseară, la Târgoviște, prin grija managerului Mc Ranin, poezia și proza lui Eminescu și muzica au fost transformate într-un miraculos vaccin al sufletului de cei care au interpretat. Și, ca o completare, tot ieri, actorii Teatrului Tony Bulandra din Târgoviște, înarmați cu niște goarne lungi de 2 metri, pentru a fi în ton cu vremurile pandemice, au umblat pe străzile municipiului pentru a le șopti la ureche trecătorilor și a le inocula în suflet serul nemuritorului vers eminescian.