Consiliul Județean Dâmboviţa a organizat, astăzi – 29 ianuarie 2021, ultima dezbatere publică din cadrul etapei a doua – elaborare masterplan de dezvoltare spațial pentru Stațiunea de interes național Peștera-Padina din Munții Bucegi. În februarie urmează să demareze etapa finală – scrierea Planului Urbanistic Zonal, adică documentul care va reglementa cu exactitate modul cum se va construi și dezvolta stațiunea. Potrivit arhitectului șef al județului Dâmbovița, Teodor Bâte, demersurile se vor încadra în graficul asumat, respectiv finalul anului 2021, chiar dacă traversăm o perioadă cu restricții cauzate de pandemia de coronavirus.

„Trebuie ca toți cei implicați, în special instituțiile avizatoare, să dea curs solicitării noastre de a colabora și a găsi cele mai bune soluții. Până acum, așa a fost”, a punctat arhitectul șef Teodor Bâte.

Teodor Bâte

Președintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Corneliu Ștefan, le-a cerut celor prezenți la dezbaterea publică (reprezentanți ai autorităților publice și ai instituțiilor de avizare, proprietari de terenuri, ONG-uri, parlamentari etc.) să spună clar dacă vor sau nu să se construiască Stațiunea turistică de interes național Peștera-Padina.

„Eu, în aceste prime trei luni ale mandatului meu de preşedinte al Consiliului Județean, am muncit intens pentru acest proiect, care era într-un stadiu de implementare foarte scăzut.

Astăzi, discutăm despre ceea ce vrem să facem în Stațiunea de interes național Peștera-Padina, să punem bazele acesteia de la zero. Aștept puncte de vedere corecte din partea instituțiilor avizatoare, pentru a putea aproba acest masterplan de dezvoltare”.

Corneliu Ștefan

A dezvăluit preşedintele Corneliu Ștefan faptul că va iniția un protocol de colaborare cu județul Prahova, în vederea realizării unei pârtii de schi care să pornească de pe teritoriul Dâmboviței și să coboare la Sinaia. Astfel, vor exista în Stațiunea Peștera-Padina trei pârtii de schi.

De asemenea, a vorbit șeful CJ Dâmbovița și despre proiectele care vor intra în implementare în scurt timp, respectiv: asfaltarea drumului de pe partea stângă a lacului Bolboci – investiție în licitație publică; elaborare studiu de fezabilitate pentru pasarelă peste râul Ialomița la Glod și drum nou până la Sanatoriul Moroieni – licitația va fi lansată după aprobarea bugetului; lucrări de punere în siguranță a zonelor cu probleme din perimetrul căilor de acces către platoul Padina – licitația pentru execuție urmează să fie lansată luna viitoare; lucrări de modernizare a Centrului Salvamont de la Padina – investiție în execuție; construire Centru Multifuncțional – lucrările vor demara în momentul când vor permite condițiile meteorologice.

Reclama

A mai spus președintele Corneliu Ștefan că, urmare discuțiilor purtate cu ministrul Transporturilor, a primit o înștiințare că se vor actualiza indicatorii tehnico-economici și se va scoate la licitație proiectul de modernizare a DN71, tronsonul Târgovişte-Sinaia.

Având în vedere că dezvoltarea Stațiunii Peștera-Padina reprezintă o prioritate pentru conducerea administrației județene, în cadrul CJ Dâmbovița a fost înființat un departament în cadrul căruia vor lucra doi arhitecți ce se vor dedica exclusiv acestui proiect. Totodată, urmează să fie realizată și o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară pentru promovarea obiectivelor turistice din județul Dâmbovița.

Laurențiu Moraru

Primarul comunei Moroieni, Laurențiu Moraru, a avut câteva solicitări punctuale: certificatele de urbanism să fie eliberate doar cu avizul Consiliului Județean; să nu se poată construi pe suprafețe de teren mai mici de 1.000 mp și fără o deschidere de minimum 20 m. De asemenea, le-a cerut proprietarilor să înțeleagă că va fi nevoie să cedeze câte o bucățică de teren pentru a putea fi realizate utilitățile – apă, gaze, canalizare, drumuri etc.

Prof. Tiberiu Florescu, protectorul Facultății de Arhitectură Ion Mincu din București și coordonatorul colectivului care elaborează masterplanul de dezvoltare a Stațiunii Peștera-Padina și PUZ-ul, și-a exprimat încrederea că proiectul se va realiza și că are mari șanse să se constituie într-un exercițiu de bună practică.

„Lucrurile au mers bine și suntem foarte aproape să configurăm PUZ-ul în deplină transparență și legalitate”.

Tiberiu Florescu

Toate demersurile realizate până acum au plecat de la întrebarea „Ce are acum Stațiunea Peștera-Padina și ce are nevoie să dobândească”? În pasul doi, au fost prioritizate elementele cheie care trebuie dezvoltate, precum: utilități și facilități de transport, structuri turistice și de agrement, informare și promovare etc.

Ideea de bază este că Stațiunea Peștera-Padina trebuie să „trăiască” pe tot parcursul anului, nu doar un anumit sezon. De asemenea, a spus prof. Tiberiu Florescu, interesul autorităților trebuie să fie armonizat cu cel al proprietarilor de teren. De altfel, acesta este și obiectivul dezbaterilor publice. Prin urmare, atât masterplanul de dezvoltare spațială cât și PUZ-ul vor avea un anumit grad de flexibilitate. Spre exemplu, proprietarul care va ceda teren pentru a putea fi realizate utilitățile, va primi avantaje de construire, în sensul că va putea să ridice o clădire P+2 în loc de una P+1, astfel încât să fructifice terenul la aceiași parametri.

Reclama

PUZ-ul, conform graficului asumat, ar trebui să fie gata până la sfârșitul acestui an. Documentul va reglementa cum și unde se va construi în Stațiunea Peștera-Padina. Se vor cunoaște clar zonele unde se vor edifica hoteluri, pensiuni, ce materiale se vor putea utiliza, ce culori vor fi acceptate, unde se va putea campa etc. Odată aprobat PUZ-ul, se va putea construi.

„Voi urmări cu maximă atenție aceste aspecte. Nu voi fi niciodată de acord să realizăm un kitsch în zona montană a județului Dâmbovița”, a declarat președintele CJ.

Coordonatorul echipei de elaborare masterplan și PUZ, prof. Tiberiu Florescu, a precizat că Stațiunea Peștera-Padina va fi concepută pentru 6.000 de locuri de cazare, ceea ce înseamnă că va fi unică în România din acest punct de vedere. Se vor putea construi 4 hoteluri de 5 stele, 10 hoteluri de 4 stele și 60 de hoteluri de 3 stele, renunțându-se la cele de 2 stele.