Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum și zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual. De asemenea, zilele libere plătite, prilejuite de evenimente familiale deosebite, nu se includ în durata concediului de odihnă – ne informează ITM Dâmbovița, în contextul minivacantelor prilejuite de sărbătorile de iarnă.

De reținut și faptul că, potrivit Codului Muncii, concediul de odihnă nu poate fi impus unilateral, ci trebuie efectuat în conformitate cu programarea colectivă sau individuală, adoptată în urma consultării cu sindicatul / reprezentanții salariaților sau cu fiecare angajat în parte. Atenție, plecarea angajatului în concediu fără aprobarea prealabilă a unei cereri de CO de către angajator poate fi consideră absență nemotivată! În același timp, angajatorul are dreptul de a rechema un angajat din concediul de odihna numai în caz de forță majoră sau probleme urgente care necesită prezența salariatului la locul de muncă.

„Durata concediului de odihna anual trebuie să fie de minimum 20 de zile lucrătoare. Durata poate fi și mai mare, fiind stabilită de comun acord în contractul individual de muncă, cu respectarea legii și a contractelor colective de muncă aplicabile, în funcție de vechimea angajatului în companie sau fiind parte din pachetul de beneficii.

Perioadele de incapacitate temporară de muncă a angajatului, concediul de maternitate / concediul de risc maternal, concediul de îngrijire a copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată, iar angajatorul trebuie să acorde zile de concediu pentru ele, conform alineatului 4, din articolul 145, Codul Muncii. Din același articol aflăm că salariatul are dreptul la concediu de odihna anual chiar și în situația în care incapacitatea temporară de muncă se menține, în condițiile legii, pe întreaga perioada a unui an calendaristic. Angajatorul este obligat să acorde concediul de odihna anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical.

Concediul de odihnă se plătește exact ca o perioadă normală de lucru; pentru fiecare zi de concediu vei primi media zilnică a drepturilor tale salariale din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul. Zilele de concediu de odihna neefectuate pot fi și trebuie compensate în bani doar în cazul încetării contractului de muncă.

Este bine de știut că angajații au dreptul să-și ia și zile de concediu fără plată pentru rezolvarea unor situaţii personale, conform art. 153 din Codul Muncii. Durata concediului fără plată se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern, pentru a evita situațiile în care angajații ar putea profita de acest drept”, precizează Marius Lixandru – inspector șef al ITM Dâmbovița.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Pe 6 decembrie 2019, de Sf. Nicolae, Constantin Titi Ionescu, conducător al fotbalului, voleiului masculin şi baschetului feminin târgoviștean cu care a obţinut performanţe notabile timp de peste patru decenii şi jumătate, a încetat din viaţă după o grea suferinţă, la 83 de ani. La cinci ani de la decesul lui, vă propun spre lectură un context inedit, care îl va readuce în memoria cititorilor, alături de alți oameni importanți din fotbalul târgoviștean.

În 1977, înaintea începerii returului fotbalistic, România trecea prin una dintre cele mai mari tragedii. Returul era programat să înceapă sâmbătă, 5 martie, cu un meci în Liga I, F.C. Constanța – Steaua, dar în seara de vineri, 4 martie, la ora 21:24, România a fost zguduită de catastrofa, cu o magnitudine de 7,2 pe scara Richter, care a provocat în aproximativ 56 de secunde cel puțin 1570 de morţi, cei mai mulţi dintre ei la Bucureşti, și mari distrugeri. La Târgovişte nu au fost victime şi pagube, dar competiţiile naţionale au fost suspendate și toate cluburile de fotbal au contribuit la ajutarea celor aflați la necaz prin depunerea de sume de ordinul sutelor de mii de lei, fiecare, în „Contul 1977”, deschis la CEC. Duminică, 13 martie 1977, când viața se mai așezase cât de cât, iar vremea era bună, s-au jucat mai multe meciuri amicale. Dinamo s-a deplasat la Târgoviște, Steaua la Ploiești să întâlnească Petrolul, Sportul la Brăila, Rapidul la Chimia Râmnicu Vâlcea. Peste tot stadioanele au fost pline, încasările fiind donate sinistraților.

Prima etapă a returului a fost reprogramată zece zile mai târziu, pe 16 martie, mai puțin partidele Dinamo – Timișoara și Sportul – Corvinul deoarece Bucureștiul fusese cel mai afectat, multe clădiri se dărâmaseră, iar pe gazoanele din Ștefan cel Mare și de pe „Republicii” se instalaseră corturi militare imense, care găzduiau mii de oameni rămași fără locuințe, noroc că vremea era destul de caldă în România.

La Târgoviște, cu sprijinul decisiv al edilului șef al orașului Constantin Motoroiu și secretarului primăriei Florin Rădulescu și al conducerii C.S. Târgoviște, Gheorghe Rădulescu -președinte, Constantin Titi Ionescu – organizator de competiții şi Sebastian Biță Stănescu – secretarul clubului, s-a organizat meciul cu dinamoviștii bucureșteni, lideri ai campionatului diviziei A, destinat încasărilor la fondul de solidaritate pentru victimele cataclismului. Întâlnirea s-a disputat în faţa a peste 15 mii de spectatori, veniți cu cel puțin o oră înainte în tribunele stadionului Municipal. O partidă frumoasă, încheiată 1-1 (0-0), goluri marcate de ex-târgovişteanul Cornel Dinu în min. 64, cu o lovitură de cap de pe la 7-8 metri, plasată pe lângă portarul Gheorghe Ilinca, la centrarea lui Cristian Vrânceanu, respectiv Sandu Rus, în minutul 84, cu un şut năprasnic la centrarea lui Ion Vintilă. Scor echitabil, într-un joc arbitrat foarte bine de târgovişteanul Şerban Necşulescu, o partidă la care a asistat și Nicu Milea, cronicarul sportiv lansat la „Uzina și Ogorul”, devenit colaborator la ziarul Dâmbovița.

C.S. a evoluat fără vedeta Gigi Tătaru, dar cu Mircea Stan – Dumitru Gheorghe, Florea Alexandru, Radu Grancea, Ionel Pitaru -Constantin Tănase, Adrian Furnică, Decebal Puiu Neagu-Cristian Niţă, Ion Vintilă, Nelu Isaia, pe parcurs intrând Gheorghe Ilinca, Alexandru Istrate-Bebiţă, Ion Ene, Constantin Pietroianu, Gheorghe Greaca, Alexandru Rus și doi jucători de la divizionara târgovișteană C Petrolul, Mihai Buciumeanu și Ionel Diaconescu. Primul, fost fotbalist în B al Târgoviștei, urma să devină arbitru cu meciuri la linie în prima divizie, celălalt, ex-junior la C.S., o mare speranță fotbalistică a urbei în acel moment, va juca ulterior la Dunărea C.S.U. Galați și Steaua București. La Dinamo au jucat Eftimescu – Cheran, Ghiţă, Sătmăreanu II, Lucuţă – Dobrău, Cornel Dinu, Custov-Alexandru Moldovan, Dudu Georgescu, Mircea Lucescu, înlocuiți în repriza a doua de portarii Ştefan și Ene, fundaşul Sandu Gabriel, mijlocaşii Ion Moldovan şi Ion Marin şi atacanţii Chitaru, Roznai şi Vrânceanu. Au fost 10 zile de amânare a reluării competițiilor oficiale, iar la sfârșitul acelui retur, C.S. Târgoviște, cu Nicolae Proca antrenor, a promovat în divizia A.

Metalul Târgoviște, la prima promovare în divizia A de fotbal – 1961

Constantin Titi Ionescu a fost component al echipei Târgoviștei care a jucat pentru prima dată în Divizia A de fotbal în 1961-1962 și a ajuns în sferturile Cupei României în 1962, coleg cu Marin Andrei, Fane Marcu, Răzvan Tomescu, Ion Prandea, Eugen Popescu, Aurel Georgescu, Mihai Niţescu, Nicolae Petrescu, Mircea Cruţiu, Pavel Mureşan, Ion Cazacu, Paul Niculescu, Aurel Iordache, Constantin Chiriţă, Gigi Moisescu, Cornel Prodanciuc, Alexandru Lazăr, Mircea Barac, Nicolae Matei, antrenori Valentin Stănescu-Zimbrul și Marin Alexandru-Țăndărescu. În sferturile Cupei României a poposit Metalul Târgoviște și în 1965, cu Biţă Stănescu, Fane Marcu, Gheorghe Simionescu, Constantin Titi Ionescu, Nae Ionescu-Budulea, Penu, Vasile Dinu, Grigore Bălăceanu, Aurel Georgescu, Mihai Niţescu, Cornel Dinu, celebrul internațional de mai târziu, Constantin Ionescu-Budulea, Haralambie Puiu Becheanu, Cristi Suciu, Ţiţi Dumitriu, Teodor Constantin, Constantin Chiriţă, formație pregătită de Rudy Wetzer, director tehnic și Gheorghe Nuțescu antrenor.

Devenit între timp nea Titi, a fost conducătorul grupării fotbalistice continuatoare a Metalului, C.S. Târgoviște, care a promovat pentru a doua oară în divizia A în 1977 și a fost la un pas de Cupa UEFA în 1979, lot cu Narcis Coman, Dodu Bărbulescu, Nicolae Stancu, Dumitru Gheorghe, Florea Alexandru, Silviu Dumitrescu, Nicolae Enache, Ionel Pitaru, Gheorghe Tătaru, Ion Ștefănescu, Nicolae Kallo, Adrian Furnică, Gheorghe Greaca, Claudius Sava, Nelu Isaia, Petre Marinescu, Florin Grigore, Ilie Niculescu, Traian Miu, Nicolae Martin, pregătit de Nicolae Proca și Gheorghe Becheanu.

Titi Ionescu – Nicolae Dobrin (1981)

A fost cel care l-a adus pe Nicolae Dobrin de la Pitești sub Turnul Chindiei, obținând cu C.S.-ul în 1981 a treia promovare în prima divizie și a fost alături de Micul Ajax în cei doi ani de liga I, între 1996-1998 și de Noua Chindie care, în 2012, putea promova în A. Iubitor și de alte sporturi colective, a contribuit la performanțele Metalului, echipa de volei masculin a UPET și ale baschetbalistelor de la Livas Târgoviște.

Multumiri tuturor celor fără de care sportul dâmbovițean nu ar fi avut identitate și performanțe. Dumnezeu să-i odihnească în pace pe toți cei care nu mai sunt printre noi!

A consemnat,
Gabriel Degeratu

Urmărește Incomod Media și pe Google News