Gura Şuţii este una dintre puţinele localităţi din mediul rural din Dâmboviţa care stă bine la toate capitolele, fiind printre primele comune din judeţ unde au fost implementate proiecte de execuţie rețele de apă, canalizare şi gaze naturale. De reținut că sistemul de apă (32 km) şi canalizare (30 km) este exploatat în regie proprie. Există patru angajaţi care se ocupă de buna funcţionare a rețelelor de apă şi canalizare și de staţia de epurare care deserveşte comuna.

În prezent, toate instituţiile de interes public din localitate sunt racordate la apă şi canalizare, iar mare parte din gospodăriile cetăţenilor, de asemenea, beneficiază de confortul creat prin aceste componente edilitare. Procesul de branşare la apă, canalizare şi gaze naturale continuă.

Edilul Constantin Dinu speră ca, în următorii doi ani, toate imobilele din comună să fie racordate la utilităţi. Acum, se lucrează la reţeaua de gaze naturale din satul Sperieţeni. Deja au fost realizați 6 km din cei 12,8 cuprinși în proiect.

„Ne-am propus să definitivăm rapid şi această investiție. Acum lucrăm la cartea tehnică. Vrem să punem în exploatare, parţial, reţeaua de gaze naturale şi în acest sat. Încet-încet, dar cu multă perseverenţă, cu multă implicare, am reuşit să realizăm toate marile proiecte de infrastructură locală. Ne putem numi pe deplin a fi o comună de nivel european”, ne-a precizat primarul Constantin Dinu.

Drumurile comunale au fost puse la punct. Tocmai a fost finalizat un proiect de dezvoltare a căilor de acces rutiere care a însemnat reabilitarea a 6,7 kilometri de drum, cu rigole de scurgere.

Reclama

Edilul de la Gura Şuţii se pregăteşte să pună pe tapet proiecte de înfrumuseţare a localităţii. Se va începe cu partea de comună care se întinde de-a lungul drumului judeţean, pe o distanţă de 3,8 km. Vor fi realizate trotuare, şanţuri dalate, podeţe de acces în gospodăriile cetăţenilor, iar pe o bună parte a perimetrului public vor fi plantate flori.

Autorităţile locale de la Gura Şuţii, prin fonduri de la bugetul local și prin diferite proiecte cu finanţare europeană sau guvernamentală, au reabilitat, modernizat şi dotat şcolile, grădiniţele, căminele culturale. De asemenea, comuna dispune de un centru medical unic în judeţ. Probabil, singura unitate sanitară rurală din Dâmboviţa unde există un serviciu de permanenţă realizat prin aportul a 7 medici.

Iluminatul public a fost executat şi este funcţionabil la nivelul întregii localităţi. Gura Şuţii dispune și de sistem de supraveghere video. 44 de camere de luat vederi au fost montate în cele mai sensibile puncte din comună, în zonele instituţilor de învăţământ, intersecţii şi intrări.

„Consider că tot ceea ce era deosebit de important pentru localitatea noastră am realizat. Evident, nu ne oprim aici. Rostul meu și al echipei din Primărie este să căutăm în continuare oportunităţi de dezvoltare, de sporire a confortului şi civilizaţiei pentru cetăţenii comunei. Apar alte şi alte nevoi, dorinţe de schimbare, de perfecţionare şi modernizare a ceea ce am înfăptuit până acum. Societatea se află într-o continuă mişcare.

Nu este uşor să fii primar. Este dificil să performezi într-o astfel de profesiune de înalt simţ civic dacă nu eşti aproape de oameni, dacă nu te dăruieşti total pentru comunitate, dacă nu ai harul de a vedea în perspectivă tot ceea ce trebuie făcut, de a şti cum să comunici cu oamenii”, ne-a mărturisit Constantin Dinu.

Reclama

Mai există un proiect important pe care vrea să îl materializeze edilul de la Gura Şuţii, de data aceasta în colaborare cu administraţia publică de la Nucet şi cu Consiliul Judeţean Dâmboviţa: realizarea unui pod rutier peste râul Dâmboviţa care să lege cele două localităţi şi, totodată, drumul comunal să capete apoi statutul de drum de interes judeţean.

Deocamdată, comunicarea rutieră între Gura Şuţii şi Nucet se face pe un pod de facutură pietonală care permite totuşi fie tranzitat de autoturisme.

Contantin Dinu ne-a spus că valoarea acestui proiect de construcţie a unui pod adevărat este de circa 30 milioane de lei vechi. Primarul speră să obțină banii pentru această investiţie de la Consiliul Judeţean, prin Fondul Judeţean de Dezvoltare Locală creat la iniţiativa preşedintelui Corneliu Ştefan.