Elaborarea documentului „România educată”, prezentat recent de către președintele Klaus Iohannis, a avut drept scop promovarea imaginii șefului statului – este concluzia la care au ajuns reprezentanții PRO România Dâmboviţa, iar argumentele expuse în fața jurnaliștilor de Camelia Lepădat – coordonatoarea Departamentelor Speciale ale organizației confirmă această idee.

Spre exemplu, în cele 137 de pagini ale materialului, se regăsesc 24 de fotografii cu președintele Klaus Iohannis! Mai mult, documentul se deschide cu o poză a șefului statului la pupitru și un cuvânt-înainte, în conținutul căruia se afirmă că România trebuie să fie rezilientă, adică rezistentă la șocuri, conform dicționarului.

„Așadar, se prefigurează un viitor incert și unele situații nefavorabile, cărora trebuie să ne adaptăm într-o manieră pozitivă din punct de vedere psihologic. Termenul apare în conținutul materialului de 69 de ori în cele 137 de pagini!”, a punctat Camelia Lepădat.

Mai spune reprezentanta PRO România Dâmboviţa că documentul „România educată” conține foarte puține date validate științific și că s-au folosit instrumente inadecvate cercetării educaționale. De asemenea, este prefigurată și o structură a sistemului educațional dorit pentru anul 2030 care nu convinge.

„Peste tot liste de pași propuși pentru implementarea unor alți pași, spre a face ulterior alți pași și așa mai departe… Conținutul întregului document are o consistență mediocră, informațiile sunt banale și arhicunoscute, impresia este de jenantă încropeală, trădând analfabetismul științific, amatorismul concepției. În plus, frapează prin lipsa de rigoare academică, prezentând opinii drept adevăruri științifice. Pe alocuri, este chiar o sursă de umor involuntar.

Reclama

Nu regăsim nimic serios în ceea ce privește politicile educaționale, doar generalități, în ciuda faptului că în rezumatul explicativ se afirmă, citez, că proiectul este rezultatul unui ”amplu demers de consultare publică”, consultare care ”a durat aproape cinci ani și a implicat peste 64 de instituții publice, ONG-uri, autorități locale / centrale și peste 12.400 de persoane. Au fost organizate de către alte părți interesate peste 80 de evenimente sau proiecte sub egida „România Educată”, iar Administrația Prezidențială a organizat nu mai puțin de 15 evenimente care au generat conținut relevant pentru proiect”.

Relevant nu pare decât atât: avem de-a face cu o colecție de banalități enunțate în limbaj pretențios, astfel încât să dea impresia de nou. De fapt, cu cine s-a consultat președintele nu este clar nimănui, în raport nu apar nume, iar personalitățile din educație și din cercetarea din domeniul învățământului nu au fost consultate, dimpotrivă, s-au pronunțat critic vehement în spațiul public. Așadar, este clar că s-a urmărit doar cultul personalității conducătorului iubit”, a declarat Camelia Lepădat.

În viziunea PRO România Dâmboviţa, cele mai controversate măsuri ce se regăsesc în documentul „România educată” sunt:
– reorganizarea instituțiilor la nivel național și județean nu va rezolva problemele de fond ale învățământului românesc, pentru că nu inspectoratele școlare sunt problema, ci lipsa de viziune și reformele făcute doar de dragul reformei.
– bacalaureatul unitar, care uniformizează în jos evaluarea și conduce nu doar la inechități în evaluare, ci și la o altă renunțare la calitate în sistem este o măsură pe cât de ineficientă, pe atât de stupidă;
– introducerea examenului de admitere în liceu concomitent cu menținerea evaluării naționale ca opțiune, dar transformată într-un soi de examen pentru cei care nu au reușit să dea admiterea în licee nu doar că nu este o măsură folositoare, ci este menită se creeze și mai mult haos într-un sistem care suferă deja de prea mult timp și va genera mari inechități între elevi;
– dispariția tezelor unice va arunca în derizoriu evaluarea continuă de pe tot ciclul de școlarizare, descurajând învățarea și performanța școlară. Se anulează astfel o reformă începută în urmă cu mai bine de 8 ani, transformând-o într-un experiment trist pe seama copiilor României, puși iarăși în fața unor alte schimbări, care să-i bulverseze, fără să fie clară motivația lor.

„Ce justificare prin cercetare științifică există pentru asemenea măsură, în afară de opinii din pauzele de ședințe foto? Nu există, vă precizez, niciun studiu de impact, prin care să se prezinte consecințele acestor măsuri, dar la ce ne-am fi putut aștepta de la cei care nu pus niciodată preț pe cercetarea din educație?

Învățământul din orice țară se bazează pe cercetare, dar la noi cercetătorii sunt dosiți și minimalizați. Nu e de mirare că nu a avut ce să prezinte în document decât pseudosoluțiile unor obscuri diletanți”, a punctat Camelia Lepădat.

Reclama

Cât privește anunțatele investiții în sistemul educațional, cu banii din PNNR, spun reprezentanții PRO România că, de fapt, se vinde ”pielea ursului din pădure”.

„Am citit un adevărat scenariu SF prin care președinția se angajează să construiască în 5-6 ani ce n-a făcut în ultimii 30: până în 2026 se vor construi 140 de creșe și 412 de servicii complementare de educație timpurie, 10 centre de învățământ dual integrate, finalizate și operaționale, corelate cu cerințele operatorilor economici; 909 laboratoare de informatică din unitățile de învățământ profesional și tehnic dotate, crește cu cel puțin 10% numărul elevilor înmatriculați în cadrul liceelor agricole (minimum 90.000 elevi), 20.000 locuri de cazare în cămine, 12.500 de locuri cantine, 20.000 de locuri în spații de recreere și de lectură; dezvoltarea unei rețele de 200 de școli verzi ș.a.m.d. Dacă n-ar fi de domeniul fanteziei, ar fi hilar”, a concluzionat Camelia Lepădat.