Connect with us

Dâmboviţa

Concluzie amară: Se vor inventa stațiile de teleportare înainte să facă ministrul Drulă drum expres de la Târgoviște la București!

Publicat

pe

Actualii guvernanți PNL – USRPLUS și, în special, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, nu au nicio treabă cu infrastructura rutieră a județului Dâmbovița. De când au venit la putere, au înăbușit, aproape în forță, toate proiectele care aveau ca scop modernizarea drumurilor de interes național care străbat teritoriul județului Dâmbovița.

DN 71, Bâldana-Târgoviște-Sinaia, pentru care au întreprins demersuri generații întregi de politicieni și reprezentanți ai autorităților județene și care ajunsese practic la stadiul de a fi demarate lucrările pe sectorul Baldana-Târgovișre, a fost scos pe linie moartă de ministrul Drulă, care nu a văzut oportună această investiție. Între timp, DN 71 a devenit extrem de aglomerat, iar capacitatea de a face față traficului scade de la o zi la alta…

Fostul deputat PSD Ionuț Săvoiu, actualmente consilier județean, a remarcat cu tristețe că reprezentanții ministerului de resort întârzie nejustificat procedurile de achiziții publice și în ceea ce privește sectorul de nord al DN 71, respectiv Târgoviște- Pucioasa-Sinaia, unde nu au existat probleme de niciun fel la capitolul finanțare, dar tot îl țin pe loc. Așa vrea Drulă!

„Îmi pun și eu o întrebare retorică. Este doar o tărăgănare inexplicabilă sau este, practic, o blocare a investițiilor de interes național în județul Dâmbovița?”, se întreabă Ionuț Săvoiu.

Fostul parlamentar social-democrat, cunoscător al proiectului de reabilitare și modernizare a DN 71, nu înțelege de ce este atât de multă rea voință în ceea ce privește acest drum deosebit de important pentru economia, turismul și viața socială a județului Dâmbovița. Mai marii Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere au alocat abia acum fonduri pentru alunecarea de teren de la kilometrul 98, în zona Cota 1000, unde circulația se desfășoară din ce în ce mai greu.

„Nu se vorbește nimic despre lucrările de reabilitare a podurilor de pe DN 71, de la intrare și ieșire din orașul Pucioasa. Au durata de viață depășită. Și aceste obiective fac parte din tronsonul de drum care întârzie să fie scos la licitație”, a precizat consilierul județean Ionuț Săvoiu.

Probabil, Cătălin Drulă de la USR-PLUS așteaptă să se prăbușească podurile de pe DN 71, de la Pucioasa, să se întâmple vreo nenorocire. Faptul că a fost împărțit traficul pe două podețe nu înseamnă că s-a rezolvat problema și că cele două structuri, fragile de altfel, vor rezista la infinit.

Despre modernizarea tronsonului Bâldana-Târgoviște al DN 71 nu are rost să mai vorbim. A fost un eșec dirijat politic. Nimeni nu mai are încredere că această șosea va mai fi vreodată lărgită la patru benzi. Cât despre visul lui Drulă de a trage peste câmpuri un drum expres, este o altă poveste de adormit electoratul. Se vor inventa stații de teleportare înaintea inaugurării unui drum expres Bâldana-Târgoviște!

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Conferința Internațională „Ioan G. Dalles – 210 ani de la naștere (1816-2026). Tradiție, educație și identitate culturală

Publicat

pe

Manifestarea a fost organizată sub egida Consiliului Județean Dâmbovița, a Bibliotecii Județene „Ion Heliade Rădulescu” Dâmbovița, a Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, a Uniunii Elene din România – Comunitatea Elenă din Târgoviște și Asociației Culturale Glasul Cetății Chindiei.

Conferința dedicată împlinirii a 210 ani de la nașterea lui Ioan G. Dalles (1816-1886) a propus o reevaluare integrată a unei moșteniri culturale a cărei receptare a fost, până recent, fragmentară.

Demersul se înscrie într-o necesară istorie a filantropiei culturale moderne românești. Ioan G. Dalles, negustor de origine aromână care în 1868 a achiziționat cu suma de 41.500 de galbeni de la prințesa Cleopatra Trubetzkoi, moșia și proprietatea dea Bucșani, Județul Dâmbovița, rămâne în memoria publică exclusiv prin actul testamentar al văduvei sale, Elena Dalles (1849-1921), care a făcut posibilă edificarea Sălii Dalles. Conferința a deplasat accentul de la monument la ctitor și de la ctitor la familie, arătând că destinul Dalles este inseparabil de o rețea de rudenie, memorie și continuitate morală ce se întinde de la Bucșani la București și, prin descendență, până în spațiul nord-american.

Lucrările, moderate de prof. dr. Cornel Mărculescu de la Școala Gimnazială „Dora Dalles” Bucșani, s-au articulat în jurul a trei axe tematice anunțate în titlu – tradiție, educație și identitate culturală – concretizate în șase comunicări complementare.

Prima alocuțiune a fost susținută de Marius Șerban Cotenescu, reprezentant al Uniunii Elene din România. Vorbitorul a amintit despre originile etno-culturale ale familiei Dalles în cadrul comunității elene din Țara Românească, subliniind totodată componenta identitară aromână ca factor explicativ pentru etosul civic și pentru practica daniei.
Cristiana Trică, scriitoare și cercetătoare a istoriei Cimitirului Bellu, a prezentat comunicarea „Sala Dalles – avataruri. De la intenția donatoarei Elena Dalles la realitatea contemporană”. Analiza sa, fundamentată pe volumul Povești din Bellu (Editura Vremea, 2022), a urmărit avatarurile juridice, instituționale și simbolice ale donației Dalles, de la intenția testamentară la funcțiunile succesive ale Sălii Dalles în secolul XX și la semnificația sa actuală în centrul Bucureștiului. Fragmentul antologat în afișul conferinței – evocarea cavoului familiei din Bellu, unde monumentul părinților, Ioan și Elena, este străjuit la intrare de busturile copiilor prematur dispăruți, Dora (1875-1892) și Ioan/Jan (1879-1914), alături de primul născut George (1871-1873) – a constituit liantul emoțional și documentar al întregii manifestări, ilustrând teza autoarei privind stingerea biologică a neamului înainte de Primul Război Mondial și supraviețuirea sa prin instituții.

Nucleul conceptual al conferinței a fost asigurat de comunicarea lui Cornel Mărculescu, „Biblioteca Secretă a Războiului Rece: George Capuțineanu Minden – Moștenitorul neștiut al lui Ioan G. Dalles în lupta pentru identitatea culturală a Europei de Est”.

Prin apel la unele surse recent desecretizate și la volumul lui Charlie English, The CIA Book Club. The best-kept secret of the Cold War (William Collins, London, 2025), autorul a argumentat continuitatea genealogică și ideatică dintre filantropia culturală a lui Ioan G. Dalles și acțiunea anticomunistă a lui George Capuțineanu Minden, implicat în programul de distribuție clandestină de carte occidentală în Europa de Est. Teza, sintetizată în formula „Planul Marshall pentru minte”, este susținută de citatul lui George Capuțineanu Minden însuși: „Orice distribuire de cărți are o semnificație politică, deoarece toate cărțile, politice și literare, îndeplinesc sarcina politică de a face dificilă izolarea ideologică a Europei de Est”. În această interpretare, lupta pentru identitate culturală inițiată de Dalles în secolul al XIX-lea este continuată, în condiții de clandestinitate, în secolul al XX-lea.

Perspectivei istoriografice i s-a adăugat cea a istoriei familiale directe prin intervenția lui Paul Alexander Capuțineanu Minden (Brown University, SUA / Societatea Phi Beta Kappa), „Vlăstarul: Familia Capuțineanu din perspectiva unui descendent”, care a oferit o reconstituire genealogică din interior, validând ipoteza descendenței și lămurind raporturile dintre ramurile Dalles și Capuțineanu.

O comunicare a asigurat ancorarea în istoria instituțională și în istoria elenismului. Astfel, prof. Anca Miculescu (Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgoviște / Comunitatea Elenă din Târgoviște) a susținut comunicarea „Ziua Demnității Naționale. Ziua Marelui NU – 28 Octombrie 1940”, plasând dezbaterea în contextul mai larg al rezistenței culturale elene și europene, ca model de demnitate civică.

Conferința desfășurată la Târgoviște a reușit să depășească caracterul unei simple evocări aniversare. Prin corelarea a trei paliere – microistoria familiei Dalles, istoria instituțională a Școlii „Dora Dalles” din Bucșani și a Sălii Dalles, și macroistoria Războiului Rece cultural – manifestarea a demonstrat că noțiunile de tradiție, educație și identitate culturală nu sunt concepte abstracte, ci practici transmisibile intergenerațional.

Alegerea Bibliotecii Județene ca loc de desfășurare capătă valoare simbolică. Ambele instituții, Biblioteca și Sala Dalles, sunt produsul aceleiași viziuni filantropice asupra rolului cărții ca instrument de apărare a identității.

Evenimentul se constituie, astfel, într-un model de valorificare a patrimoniului local cu relevanță națională și internațională și deschide direcții de cercetare ulterioare privind rețeaua filantropică aromână din Principate și moștenirea sa în diaspora intelectuală postbelică.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Târgoviște. Bradul de Crăciun va fi aprins pe 1 decembrie 2026

Publicat

pe

Pregătirile în „Orășelul lui Moș Crăciun” din centrul municipiului Târgoviște sunt în toi. Anul acesta, deschiderea oficială este programată pentru seara zilei de 1 decembrie, la ora 18:00. Momentul include un concert surpriză și multe atracții pentru copii, inclusiv un brad nou – a anunțat primarul Daniel Cristian Stan.

A mai spus edilul că atmosfera de sărbătoare va fi întreținută nu doar prin iluminatul festiv, ci și cu ajutorul „Autobuzelor lui Moș Crăciun”, care au adus atâta bucurie călătorilor în anii trecuți, iar de miercuri, 2 decembrie 2026, unitățile de învățământ din Târgoviște vor putea efectua programări pentru a-i întâlni pe copii cu Moș Crăciun la sediul Primăriei.

Să nu uităm! Se va porni și anul acesta în paradă împreună cu alaiul lui Moș Crăciun, data exactă urmând să fie anunțată. Așa că, fiți pe fază!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

Cele mai citite