Sfinxul, unul dintre cele mai importante simboluri ale turismului montan românesc, monument al naturii în jurul căruia s-au țesut numeroase legende, în fiecare zi de 28 noiembrie, este vizitat, în funcție de condițiile meteo, de zeci, chiar sute de români, care cred în poveștile scrise și nescrise despre miracolul din Bucegi, locul unde se întretaie lumile și excelează energiile universale.

Președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, nu putea pierde prilejul de scrie pe pagina sa de Facebook despre acest misterios monument al naturii care veghează de pe culmile Bucegilor ca un străjer statornic al județului și al țării. Șeful administrației publice județene, angrenat puternic în bătălia pentru revigorarea turismului montan dâmbovițean, a amintit în textul său despre piramida magică pe care o formează, numai pe 28 noiembrie, razele soarelui în jurul Sfinxului, emanând energii vindecătoare, dar și despre succesul obținut de CJD în lungul proces privind revendicarea zonei Babele-Sfinx având ca părți combatante județele Prahova și Dâmbovița.

Autoritățile din Prahova au susținut că cele două monumente ale naturii se află pe teritoriul pe care ele îl administrează. Reprezentanții Consiliului Județean Dâmbovița au venit cu probe viabile, prin care au demonstrat în fața instanțelor judecătoreşti că Babele și Sfinxul sunt ale Dâmboviței. Acum, se pare că lucrurile intră pe drumul cel bun

„Mă bucur să le transmit dâmbovițenilor că joi, 25 noiembrie, Consiliul Județean Dâmbovița a avut câștig de cauză în procesul cu județul Prahova, vecinii noștri susținând că atât Sfinxul, cât și Babele se află pe teritoriul lor. Deși sentința de joi nu este definitivă, toate instanțele, altele decât cele din Prahova, au spus că cele două monumente sunt ale județului nostru, iar eu mă voi asigura că Sfinxul și Babele vor rămâne pe teritoriului județului nostru”, a scris președintele Consiliului Județean Dâmbovița, pe pagina sa de Facebook.

Sfinxul și Babele, alături de Peștera Ialomiței, Cheile Tătarului și celelalte frumuseți din Bucegii dâmbovițeni, vor deveni embleme redutabile ale Stațiunii Turistice Peștera-Padina, care a început să își prindă adânc rădăcinile în roca dură de munte.