Connect with us

ACTUALITATE

100 de ani de la nașterea poetului Ștefan Augustin Doinaș

Publicat

pe

Zilele acestea, într-un anonimat impus de vremuri, de societatea care trăiește din ce în ce mai departe de spiritualitate, de cultură, s-au împlinit 100 de ani de la nașterea poetului Ștefan Augustin Doinaș, cel care a creat fenomenalul poem „Mistrețul cu colți de argint”, o capodoperă literară care a intrat în conștiința publică, în sufletele a milioane de români, prin memorabila interpretare a actorului Mihail Stan. Vibrau stadioanele și sălile de spectacol în anii 70-80, pe vremea Cenaclurilor Flacăra, când artistul recita, într-un stil de neegalat, „Mistrețul cu colți de argint”.

Marele poet așezat la loc de cinste în cărțile de literatură de liceu din anii 80 este acum puțin băgat în seamă de tinerii studioși. Nici nu știm dacă numele și poezia îi mai este amintită prin manuale. Valorile noastre sunt rătăcite prin ungherele societății de consum. Zac pe acolo pline de praf și indiferență. Sunt scoase doar pentru conspecte obosite sau analize literare ori filosofice solicitate reflex. Pe cine să mai intereseze emoționanta poveste de dragoste dintre poet și marea balerină Irinel Liciu, cea care i-a fost alături până în ultima clipă, după care a decis rapid că trebuie să-l însoțească în nemurire?

Ștefan Augustin Doinaș a murit în urma unui infarct, pe masa de operație, în data de 25 mai 2002. A doua zi, soția sa și-a pus capăt zilelor, considerând că fără Doinaș viața ei nu mai are niciun rost. Înainte de a înghiți un pumn de somnifere, a lăsat un bilet pe care scria „O prea mare iubire ucide”.

Printre cei puțini care nu au uitat că pe 26 aprilie s-au împlinit 100 de ani de la nașterea poetului Ștefan Augustin Doinaș se numără deputatul Ionuț Vulpescu care a scris, pe pagina sa de Facebook, câteva rânduri despre cel care a plămădit din cuvinte și vers „Mistrețul cu colți de argint”.

„Am avut șansa de a-l cunoaște și de a avea mai multe întâlniri, în apartamentul în care a locuit timp de 42 de ani, cu soția sa, marea balerină Irinel Liciu. Era perioada Facultății pentru mine, perioada marilor întâlniri, când am luat de câteva ori drumul de pe strada Sfânta Ecaterina către locuința sa din Piața Unirii, lângă Magazinul Cocor. “Avangarda, cu Ionuț Vulpescu” va celebra în curând figura marelui scriitor, prin câteva dialoguri inedite pentru marele public. Ștefan Augustin-Doinaș va putea fi auzit din nou, pentru că vocea marilor scriitori nu se stinge niciodată. E asistată de Providență.

Nu știu dacă astăzi “Mistrețul cu colți de argint” mai e de găsit prin manuale și nici nu caut să văd dacă centenarul nașterii sale și-a găsit o notă de subsol printre banalitățile narcisiste ale zilei. La urma urmei, noi îl trăim pe Faust. Nu ne mai trebuie să știm cine ni l-a tălmăcit în limba română pe Faust. Ca și pe Zarathustra, pe Holderlin, pe Mallarme sau Paul Claudel. Românul s-o fi născut poet, dar la maturitate a uitat să citească. Cultura a devenit o chestiune de nișa nișei, nici propagandă nu prea mai e în stare să facă”, a scris fostul ministru al Culturii – Ionuț Vulpescu.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Elevi și profesori de la Școala Telești – Ludești, mobilitate Erasmus+ în Turcia

Publicat

pe

În perioada 20 – 24 aprilie 2026, mai multe cadre didactice și elevi de la Școala Gimnazială Telești – Ludești, județul Dâmbovița, au participat la mobilitatea ERASMUS+ (Job Shadowing și mobilitate de grup), în Antalya, Turcia, în cadrul Proiectului ERASMUS 2025-1-RO01-KA121-SCH-000323464.

Activitățile s-au desfășurat la Școala Gimnazială Ozel Simge, din cartierul Zafer. În cadrul acestei mobilități, elevii au dezvoltat competențe esențiale, precum:
– gândirea critică și capacitatea de analiză culturală;
– deschiderea către diversitate și respectul pentru alte culturi;
– conștientizarea propriei identități culturale;
– imbunătățirea abilităților de comunicare în limba engleză;
– perfecționarea experienței practice prin participarea la activități colaborative și creative.

A fost o experiență de neuitat prin care participantii au învățat să comunice, să colaboreze și să aprecieze diversitatea culturală, transformând experiența Erasmus într-un reper valoros pentru dezvoltarea lor personală și profesională.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

VIDEO. Georgian Alexandru Dinu, multiplu campion național pe care România l-a ignorat!

Publicat

pe

Am ajuns la Focșănei, în Buzău, la o aruncătură de băț de municipiul reședință de județ, un sat situat parcă în punctul unde dealurile Istriței, componente ale Subcarpaților de Curbură, se sărută galeș, discret, cu imensitatea câmpiei ce se deschide larg spre Brăila și Sud-Estul țării. Am venit aici pentru prima oară. Și poate nu ajungeam dacă nu aflam că în această așezare de oameni liniștiți locuiește un tânăr campion. Un atlet de performanță, dar care a fost uitat în acest colț de țară de cei îndrituiți să descopere talentele, să le antreneze, să le promoveze. Despre Georgian Alexandru Dinu am aflat de la niște cunoștințe. Ne-a impresionat povestea lui și am decis că merită să mergem acolo, să o transpunem mediatic.

Pentru Georgian Dinu, atletismul a fost un fel de dragoste la prima vedere. A început să practice acest sport dintr-o întâmplare. Calitățile de alergător i-au fost descoperite de părinți, la un concurs oarecare. Georgian, deși neantrenat, nepregătit de specialiști, a dat totul pe și a învins. A scos cel mai bun timp. Multora nu le venea să creadă că băiețelul din Focșănei a făcut ravagii pe pista de alergare. Atunci, în 2012, i s-a deschis drumul în sport. Talentul, harul și calitățile fizice, la care s-au adăugat ambiția, curajul și antrenamentele, l-au purtat ani buni pe drumul gloriei, apoi, cum se întâmplă parcă numai în filme, în scenariile de la Hollywood, dar și în România, totul s-a oprit.

Povestea lui Georgian a început, cum am spus, cu un impuls, cu un semnal transmis de tatăl său – Dumitru Dinu, care, în tinerețe, a activat o vreme ca atlet la Steaua București. Și, cum am relatat deja, la o competiție sportivă obișnuită desfășurată în municipiul Buzău, Georgian s-a clasat pe locul întâi. Avea atunci 9 ani. Apoi, a venit palmaresul, fiindcă nu a mai existat concurs în care să nu iasă învingător.

La doi ani după momentul de debut, Georgian Alexandru Dinu a câștigat titlul de campion național în proba 500 de metri. Competiția s-a desfășurat la București, pe Stadionul „Lia Manoliu”. Pentru a-l impulsiona, pentru a-i păstra curajul, tatăl său a alergat pe margine, tot traseul, să fie aproape de fiul său, să îl îmbărbăteze… Un gest impresionant!

Până în 2023, când, student fiind, a suferit un accident la antrenamente, iar medicii i-au recomandat o perioadă lungă de repaos, de 2-3 ani, nu a fost an în care Georgian să nu obțină cel puțin un titlu de campion național. La început, a activat într-un club sportiv școlar, apoi la Gloria Buzău după care a continuat spre performanța adevărată, a profesioniștilor, la Știința Bacău. Tot în acest oraș a urmat și facultatea de educație fizică și sport. Ne-a mărturisit că a fost o perioadă frumoasă, cu mult efort, cu dorința de a fi mereu învingător, de a merge la competițiile internaționale. Dar nu a fost să fie!

Sistemul, delăsarea și neimplicarea celor abilitați să protejeze și să promoveze talentele sportului românesc au făcut ca Georgian Alexandru Dinu, multiplu campion național la atletism, să cadă, la doar 23 de ani, în acel soi de neputință și neîncredere. Așa pare că se întâmplă la noi, în România. Știm să ne îngropăm valorile, să le trecem în conul acela bolnăvicios de umbră, unde ajungi, din păcate, dacă nu ai cunoștințe, dacă nu ai oameni sus puși, care să îți susțină talentul și performanța.

Ne-a spus Georgian, cu tristețe, că atletismul a cam fost lăsat de izbeliște. Nimeni nu se mai ocupă cu adevărat, cu ardoare și dăruire, de acest domeniu sportiv. Nu există implicare. În cazul tânărului Georgian Alexandru Dinu, din Focșănei, județul Buzău, au rămas mărturie vie a valorii sale doar medaliile, diplomele și cupele obținute. Cu toate aceste elemente, la care mai putem adăuga fotografii, sute de tricouri, de asemenea primite în cadrul competițiilor la care a participat, Georgian ar putea deschide un muzeu al performanței sale, acolo, la Focșănei. În rest, ne-a spus că nu a simțit încredere și încurajare decât din partea părinților săi și a primei sale antrenoare. Și atunci, te întrebi de ce nu avem campioni la concursurile internaționale, la Olimpiade? Păi, din această cauză! Talentele, tinerii care pot performa nu sunt mobilizați, nu sunt sprijiniți, nici măcar nu sunt băgați în seamă de cluburi, dacă mai sunt, de antrenori, de manageri și să nu ajungem la ministerul de resort, la Federația de Atletism care nu știm cu ce se mai ocupă exact.

Georgian Alexandru Dinu ne-a mărturisit că nu va abandona atletismul. Este parte din el. Poate că nu va mai participa la competiții, după trei ani de absență pentru recuperare, dar vrea să deschidă un club de profil, să îi antreneze pe tinerii cu talent, să le insufle dragostea pentru sport. Mai mult, Georgian nu vrea să îi abandoneze pe cei care performează, așa cum s-a întâmplat cu el, ci își dorește să îi transforme în mari campioni naționali și, de ce nu, internaționali.

VIDEO

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite