Am spus-o de mai multe ori. Ionuț Vulpescu este un politician care iese din obișnuit. Nu îi place să rămână strâns între șabloane. Rezistă și acolo, far simte nevoia să respire liber. Să tragă în piept aer curat și asta nu o poți face sub vraful sufocant de regulamente. Și așa îl vedem moderând podcastul de cultură „Avangarda”, poate cel mai important format de acest tip la ora actuală din România, apărând în spațiul public sau la înalta tribună a Parlamentului cu declarații și interpelări colosal de valide și curajoase încât uneori te întrebi dacă nu va fi mustrat politicianist pentru ieșirile sale raționale și bine decorate cu adevărul crud, nepregătit în laboratoarele partinice de imagine.

Ionuț Vulpescu, în ultima sa declarație politică, a atras atenția asupra pericolului care îl reprezintă discursul populist în care diferite soiuri de politicieni cer reducerea intervenției statului la minimum în existența noastră de zi cu zi, în relațiile socio-economice. Într-un microeseu politic publicat pe pagina sa de Facebook, fostul ministru al Culturii vorbește despre puseul de neo-liberalism promovat de unii taman acum, când suntem loviți de o criză economică acerbă care nu se știe când se va stinge, iar intervenția și rolul statului trebuie să fie unele de excepție. Democrația adevărată, lasă să se înțeleagă Ionuț Vulpescu, are ca piloni de rezistență statul. În lipsa lui, rămâne haosul.

„Evenimentele din România, în climatul determinat de crizele care trebuie gestionate, politic în primul rând, pentru că suntem o democrație, au scos la iveală o profundă necunoaștere a ceea ce înseamnă stat, funcțiunile lui, instituțiile sale, raporturile care se stabilesc între ele. Pe acest teren înflorește un populism agresiv, care reduce totul la ”legile pieței libere” și transformă statul într-o uriașă corporație, centru de profit, dar care nu mai dă beneficii cetățenilor, celor care au investit și investesc, prin taxe și impozite, în stat. Pentru că statul nu poate exista fără ei și fără contribuția lor. Cum democrația nu poate exista în afara statului, oricât ar crede unii unii contrariul. A văzut cineva democrație în statele eșuate?

Se promovează o ”autonomie locală” anarhică, anumite autorități locale își asumă, cu binecuvântarea politicului, sarcini și misiuni care exced legea, funcționarea lor este tot mai opacă, și, în cele din urmă, împotriva binelui public. Așa am ajuns să aflăm că se finanțează, cu banii cetățenilor, companii aeriene de tot râsul, că monumente de arhitectură, parte a patrimoniului, sunt lăsate la voia ”forțelor pieței”, a se citi ”rechini imobiliari”, pentru că statul și autoritățile locale nu-și exercită dreptul de preemțiune, și tot așa.

Toată lumea se plânge că ”statul nu o ajută”. Pentru că dă prea mulți bani protecției sociale, săracilor și unor domenii inutile, cum ar fi cultura, educația, sănătatea, serviciile publice de transport. Ce înseamnă să subvenționezi anumite servicii? Cine are bani, se descurcă, cine nu, să stea acasă. Ce, trebuie să circulăm toți cu transportul în comun? Statul nu câștigă nimic! Atunci privatizare și fără subvenții.

Reclama

Acest puseu de neo-liberalism agresiv, de anti-etatism violent, vine în cel mai nepotrivit moment, când este nevoie de mai mult stat, de intervenția lui pe piețe, de măsuri care să păstreze pacea socială. Da, pacea socială are un cost. Dar refuzul de a plăti acest preț duce la creșterea atractivității regimurilor autoritare, cu democrații de fațadă, dar care nu se sfiesc să intervină în favoarea cetățenilor lor, trecând peste ”legile pieței libere”. Alegerea politică ne aparține”, a scris Ionuț Vulpescu.

Urmărește Incomod Media și pe Google News