Titus Corlățean, președintele Comisiei de politică externă a Senatului României, s-a întâlnit vineri, 29 iulie 2022, cu Maia Sandu – președintele Republicii Moldova. Alături de șeful statului de dincolo de Prut și de senatorul Corlățean, au mai participat la dialogurile purtate la Palatul Parlamentului, social-democrați, dar și parlamentari decidenți din alte partide politice în structuri importante ale Senatului, Camerei Deputaților și Parlamentului European.

„A fost o discuție importantă, dar mai ales necesară, oportună și utilă intr-un moment realmente dificil pentru Chișinău. Războiul de agresiune rus împotriva Ucrainei și provocările de securitate din regiune, mai ales din partea unor cercuri de putere de la Tiraspol, creșterea explozivă a prețurilor la gaze și energie electrică, impactul social puternic, dar și cel umanitar ce decurge din războiul ruso-ucrainean (Republica Moldova a primit cel mai mare număr de refugiați per cap de locuitor din toate statele din regiune) fac imposibilă gestiunea cu succes din partea guvernului moldovean fără implicarea și susținerea directă și substanțială din partea României dar și a statelor și instituțiilor Uniunii Europene. Mai ales că Republica Moldova a devenit în iunie a.c., cu susținerea decisivă a Bucureștiului, stat candidat la Uniunea Europeană”, a precizat Titus Corlățean.

Președintele Comisiei de Politică Externă a Senatului României a mai ridicat în cadrul discuțiilor o serie de teme politice pe deplin acceptate și valorizate de delegația de la Chișinău.

„Am susțin pe deplin solicitarea formulată de colega mea social-democrată, Natalia Intotero, președintele Comisiei de învățământ din Camera Deputaților, pentru respectarea de către guvernul moldovean a unui statut legal și nediscriminatoriu, dar și pentru acordarea a unui sediu adecvat Mitropoliei Basarabiei, reactivată după declararea independenței Republicii Moldova în 1991 ca parte componentă a Bisericii Ortodoxe Române și aflată în subordinea Patriarhiei Române, dar ale cărei drepturi au fost reconfirmate și prin hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din decembrie 2001 de condamnare a guvernului de la Chișinău din acea perioadă pentru tratament discriminatoriu și încălcarea libertății religioase. Să nu uităm prigoana din perioada sovietică și nici proprietățile bisericii ortodoxe române confiscate de regimul sovietic, ceea ce în mod normal ar necesita un proces corect democratic și european de retrocedare”, a mai spus parlamentarul social-democrat.

Titus Corlățean este convins că partidul pe care îl reprezintă, dar și reprezentanții celorlalte formațiuni politice își vor face pe deplin datoria pentru a sprijini Republica Moldova în toate demersurile sale democratice.

„Nu avem dreptul să uităm istoria dureroasă care ne-a fost decisă nouă, românilor, fără ca cineva să ne ceară acordul.Și, mai ales că, mulți români s-au găsit după război în situația de a-și vedea familiile și teritoriul pe care trăiau rupte samavolnic de tovarășul Stalin și odiosul regim sovietic, așa încât și astăzi sunt destui conaționali care știu de existența unei părți a familiei lor fie în Republica Moldova de azi, fie la Cernăuți sau în Herța, în Ucraina, fără a avea însă nici măcar în prezent posibilitatea de a cunoaște aceste părți ale familiilor lor. Este și cazul meu și al familiei mele, care are o parte a rădăcinilor în Bucovina istorică.Iar eu nu pot să uit acest lucru și nici nu pot să accept ca România să nu aibă capacitatea de a acționa pentru a repara, fie și parțial, o istorie neagră decisă pentru națiunea română de figuri odioase și criminale ale istoriei, care au lăsat în urma lor milioane de victime nevinovate”, a adăugat președintele Comisiei de politică externă a Senatului României.

Urmărește Incomod Media și pe Google News