Carmen Holban, deputat PSD de Dâmbovița, este semnatar al unei inițiative legislative pentru prevenirea și combaterea cancerului, propunere aflată în lucru la comisiile permanente ale Senatului și pentru care termenul de adoptare tacită se împlinește în 45 de zile, calculate începând cu data de 18 iulie 2022.

Practic, este vorba despre un Plan național de combatere a cancerului, pe modelul celui lansat de Comisia Europeană în februarie 2021, cu patru direcții majore de acțiune: prevenţie, depistare timpurie, diagnostic şi tratament, îmbunătăţirea calităţii vieţii.

„Cancerul a fost şi va rămâne în continuare o problemă majoră de sănătate publică, atât la nivel naţional cât şi la nivel mondial, fiind prima sau a doua cauză de decese premature, la vârste cuprinse între 30 – 69 ani, în 134 de ţări, conform OMS – International Agency for Research on Cancer.

Din nefericire, această afecţiune este responsabilă de aproximativ 10 milioane decese în anul 2020, una din 11 femei şi unul din 8 bărbaţi decedând din cauza acesteia în fiecare an. Pe de altă parte, estimările World Cancer Report 2020 arată că atât incidenţa cât şi prevalenţa acestei afecţiuni sunt în creştere, ceea ce ne obligă la măsuri imediate pentru limitarea poverii bolii”, precizează deputata Carmen Holban.

Noul Parteneriat pentru Medicina Personalizată, adică îngrijire axată pe pacient, urmează să fie înfiinţat în anul 2023 şi va fi finanţat în cadrul programului Orizont Europa.

Exemplu de măsuri propuse în România:

– Elaborarea unui fond pentru promovare, prevenţie şi educaţie pentru sănătate.
– Crearea unui departament independent de Sănătate Publică la nivelul fiecărei unităţi spitaliceşti.
– Dezvoltarea unei identităţi online a spitalelor din România. Crearea de content relevant, explicit pentru categoriile identificate de pacienţi sau persoane cu risc (Website, YouTube, Blog, Podcast).
– Crearea unor Cancer Test Kits – autotestare pacienţi cu implicarea medicilor de familie şi a specialiştilor din ambuiator, folosind tehnologii de testare autorizate.
– Elaborarea de materiale informative asupra tuturor aspectelor patologiilor (factori de risc, măsuri preventive, modalităţi de tratament etc) explicate in limbaj colocvial în funcţie de vârsta şi capacitatea de înţelegere a pacienţilor.
– Crearea unor parteneriate de tip public – privat în vederea creşterii vitezei de promovare dar şi de implementare.
– Cartografierea celor mai uşoare modalităţi de interconectare a centrelor de cancer din sistemul naţional de sănătate într-un cadru de colaborare pentru a facilita îngrijirea eficientă a pacienţilor.
– Crearea unei reţele de comunicare funcţională intre centrele de îngrijire care să includă prevenţie, screening, diagnostic, tratament şi îngrijiri post tratament.
– Identificarea caracteristicilor comune ale sistemelor de sănătate cu Statele Membre UE pentru a determina modalităţi eficiente de comunicare, conectare, schimb de experienţă.
– Analiza caracteristicilor comune găsite în alte sisteme, indexarea acestora şi adaptarea soluţiilor eficiente contextului local.
– Permiterea schimbului şi recunoaşterii între Statele membre a prescripţiilor electronice şi a rezumatului dosarului pacientului.
– Introducerea unor campanii de informare începând cu grădiniţele asupra efectelor nocive ale radiaţiilor ultraviolete si a celor protectoare SPF.
– Dezvoltarea unor campanii publice asupra conştientizării riscului expunerii zilnice la poluare.
– Introducerea în şcoli, licee, facultăţi a materialelor informative asupra consecinţelor abuzului de alcool.
– Introducerea în şcoli, licee, facultăţi a materialelor informative asupra infecţiei cu virusul papiioma uman (HPV).
– Conferinţe, workshopuri dedicate problematicii fumatului şi numărului crescut de fumători.
– Crearea unor cursuri de informare şi educaţie pentru sănătate şi prevenţie pentru pacienţi şi aparţinători cu scopul stimulării educaţiei medicale şi a capacităţii de prevenire a comunităţilor.
– Elaborarea unei strategii de prevenţie a patologiilor cauzate de consumul de alcool.
– Implementarea obiectivelor Framework Convention on Tobacco Control şi a strategiei „2035 – Prima generaţie fără tutun României” prin alinierea nivelului accizelor pe produsele de tutun moderne la cele ale ţigărilor şi elaborarea unei strategii de prevenţie a consumului de tutun.
– Crearea unor politici de sănătate care să faciliteze:
folosirea secundară a datelor pentru cercetare în medicină;
creşterea investiţiilor pentru cercetare în medicina personalizată şi tehnologii de monitorizare la distanţă de tip telemedicină, precum şi în tehnologii de tipul Al şi machine learning;
accesul la testarea biomarkerilor relevanţi pentru stabilirea tratamentului personalizat (de la testarea unui biomarker la testarea comprehensivă genomică prin NGS) prin finanţarea unui subprogram în cadrul Programului Naţional de Oncologie;
înfiinţarea centrului virtual de competenţă pentru cancer, parte din Misiunea de Cecetare asupra cancerului;
înfiinţarea a cel puţin unui “oncology-focused living lab” şi a unui hub naţional pentru medicina personalizată, în concordanţă cu Misiunea de Cecetare asupra cancerului şi cu Parteneriatul European pentru Medicină Personalizată, cu participarea cetăţenilor alături de stakeholderii tradiţionali;
Crearea unui model de infrastructură digitală (teoretizat) cu susţinerea experţilor care l-au aplicat în ţările cu indicele EMP mare, corelat cu European Health Data Space, în care pacienţii şi cetăţenii să poată depozita şi împărtăşi date medicale relevante pentru medicina personalizată, în condiţii de confidenţialitate şi siguranţă;
realizarea unor proiecte de îmbunătăţire a infrastructurii digitale din sectorul de sănătate;
identificarea celor mai performante sisteme de medicină personalizată din UE (Indicele European de Medicină Personalizată), încheierea de parteneriate cu minimum 3 astfel de instituţii, care conform datelor oficiale sunt performante în aplicarea medicinii personalizate;
transferul de cunoştinţe şi bune practici în mediul local, prin proiecte de twinning şi teaming;
Crearea unei divizii de genomică (inclusiv editare genomică de tipul CRISPR Cas9) şi multi-omics, pentru a putea preveni şi identifica precoce, diagnostica precis şi trata mai eficient cancerul, în cadrul/în colaborare cu Institutul Naţional de Genomică;
Pentru terapiile celulare CAR-T (înalt personalizate), crearea cadrului pentru asigurarea accesului pacienţilor şi stimularea investiţiilor atât în centre medicale, cât şi în centre de cercetare şi manufacturare a terapiilor celulare CART;
– Stabilirea resurselor necesare la nivel naţional pentru punerea unui diagnostic în maxim 30 zile, de la prima suspiciune;
– Activităţi de comunicare şi training;
– Definirea rolului medicului de familie (va putea recomanda, în cazul unei suspiciuni de cancer, investigaţii clinice şi paradinice, cum ar fi ecografii, CT, !RM, precum şi investigaţii exploratorii invazive (exemplu, dar a nu se limita la bronhoscopte, colposcopie, EDS, colonoscopie, mamografie etc.)
– Eliminarea necesităţii biletelor de trimitere succesive ~ un bilet iniţial de CT / !RM / orice investigaţie să fie valabil pentru toate viitoarele monitorizări ale pacientului oncologic ori de câte ori protocoalele terapeutice recomandă o monitorizare regulată de tipul respectiv sau o scrisoare medicală / bilet de externare în care să fie precizate investigaţiile necesare pentru monitorizare şi periodicitatea acestora;
– Programare prioritară la consultaţii şi explorări (listă de aşteptare separată pentru pacientul oncologic).
– Revizuirea plafonului de contractare cu furnizorii de investigaţii medicale.
– Realizarea interoperabilităţii sistemelor de date dintre sistemul public şi cel privat (operaţionalizarea DES, una dintre etape).
– Examinarea histopatologică şi imunohistochimică se va realiza în laboratorul care primeşte piesa.
– Introducerea serviciilor de navigare pacienţi, astfel încât pacientul să beneficieze în cel mai scurt timp de un diagnostic de certitudine şi un protocol terapeutic.
– Conştientizarea de către personalul medical, administrativ, furnizorii de servicii medicale a rolului navigatorului de pacienţi.
– Dezvoltarea unor cursuri de perfecţionare pentru navigatorii de pacienţi.
– Realizarea traseului pacientului cu suspiciune de cancer şi crearea unor programe de informare pentru pacientul cu suspiciune de cancer;
– Realizarea unor criterii clare pentru testarea imunohistochimică şi genetică a pacientului cu cancer, pentru panelul de gene menţionate în obiectiv.
– Crearea unui subprogram în cadrul Programului Naţional de Oncologie pentru finanţarea testării genetice şi imunohistochimice şi a testării genomice comprehensive.
– Identificarea unui mecanism prin care DAPP, individual sau grup, pentru medicamentele “personalizate” incluse necondiţionat sau condiţionat în Listă, să participe la finanţarea subprogramului de testare genetică, imunohistochimică şi a testării genomice comprehensive, care va permite iniţierea tratamentului cu acel medicament care corespunde fenotipului identificat, în condiţiile în care resursele FNUASS sunt limitate.

Urmărește Incomod Media și pe Google News