Fostul ministru al Culturii, deputatul Ionuț Vulpescu, a răspuns apelului lansat de reprezentanții societății civile din Arad, care solicită Guvernului și Parlamentului României să se implice urgent pentru salvarea Teatrului Hirschl, un edificiu a cărui valoare culturală, spune Ionuț Vulpescu, „este umbrită, ca în multe alte cazuri, de valoarea imobiliară”.
Deputatul PSD a prezentat astăzi în Parlament o declarație politică, în care vorbește despre soarta patrimoniului cultural, care se zbate până aproape de pieire în ceea ce se cheamă societate de piață. Din păcate, spune deputatul Vulpescu, parcă întreaga societate românească devine astfel.
„Tot ce ține de moștenirea culturală, materială sau simbolică, este judecat doar prin prisma valorii sale de piață, iar piața e nemiloasă cu ea, și nu doar în România. Lucrurile sunt mai grave la noi din cauza unei prelungite treceri la ”economia de piață”, care relativizează totul, începând cu dreptul de proprietate”, a precizat parlamentarul social-democrat.
În declarația sa politică legată de situația clădirii Teatrului Hirschl de la Arad, deputatul Ionuț Vulpescu afirmă că ne confruntăm cu un caz de manual din acest domeniu cețos, dar extrem de profitabil
„Clădirea a fost construită de Iakob Hirschl și lăsată prin testament comunității arădene, deci, cel puțin în teorie, bun public. Este, alături de Teatrul din Oravița, cel mai vechi teatru ”din piatră” de pe actualul teritoriu al României. Cazul, cunoscut în oraș și care a făcut obiectul mai multor anchete și articole în presa locală, este rezumat în felul următor de Gheorghe Schwartz, cel care mi l-a semnalat: ”Fiind situat în centrul municipiului Arad, tentează poziția, dar fiind monument istoric nu poate fi demolat. Așa că este ajutat să se prăbușească singur, existând și un proiect pentru un bloc pe acest teren. La un moment dat, dispărând testamentul, au apărut niște urmași. Nefiind în stare să-l renoveze, (urmașii) l-au oferit (la început gratis, apoi la un preț modic) primăriei. Dar toate instituțiile care ar fi avut dreptul de preemțiune (Primăria, Consiliul Județean, Ministerul, Inspectoratul județean) s-au dezis de acest drept. La începutul anului 2021, clădirea aflându-se într-o stare jalnică, dar cu structura de rezistență încă viabilă, am început o campanie pentru a mai salva acest simbol al culturii naționale”.

Este clasicul mod de operare al ”criminalilor de patrimoniu”, spune Ionuț Vulpescu.
„Asta, în ciuda modificărilor aduse în timp legilor din domeniu. Există o clară complicitate între stat și privat în domeniul patrimoniului cultural material. O complicitate în rău, nu în bine, din păcate. Că nu este treaba pieței să servească binele public, deși reglementarea funcționării ei privește tocmai acest aspect, al rezolvării conflictului între exigențele ei și binele public, tinde să devină scuza universală. Văd că sunt zone în România, în care se construiește cu sârg un soi de Rai ”liberal”, și asta nu este nicio aluzie la culoarea politică a celor care le păstoresc. Rai din care ”binele public” este alungat, deși respectivele administrații, locale și județene, trăiesc și funcționează din banii contribuabililor, care nu primesc nimic în loc. Pentru că viața lor nu se rezumă doar la relații de piață. Este un proces de ștergere, lentă, dar sigură, a reperelor care dau identitate locurilor și oamenilor care viețuiesc acolo. Poate pentru mulți faptul că în clădirile de patrimoniu disputate de la Arad au avut loc evenimente la care au participat personalități precum Mihai Eminescu nu mai contează. Ne lepădăm de orice moștenire care nu ne umple conturile.
Poate că administrația din Arad va găsi timp să apeleze la fondurile din PNRR și să facă din Teatrul Hirschl un punct de referință în peisajul cultural și arhitectural al orașului. Pentru că, până la urmă, dreptul de preemțiune este universal, nu este doar pentru unii, și pentru alții, nu. Un exemplu în acest sens este Vila Florica, acolo unde liberalismul românesc își serbează an de an aniversarea. În 2017, am exercitat dreptul de preemțiune al statului român și astfel Ansamblul Brătianu din Ștefănești, Argeș, a putut fi păstrat în circuitul public. Am demonstrat astfel că dacă se vrea, se poate”.
Precizează deputatul PSD Ionuț Vulpescu că declarația sa politică reprezintă un gest de solidaritate cu reprezentanții societății civile arădene și de apreciere al eforturilor lor pentru salvarea patrimoniului cultural arădean.
„Moștenirea culturală, felul în care o apărăm și o promovăm dau măsura identității noastre, națională și europeană, deopotrivă. Societatea de piață nu duce nicăieri și nici nu construiește identități și solidarități”, a mai adăugat fostul ministru al Culturii.
Urmărește Incomod Media și pe Google News