Connect with us

ADMINISTRAŢIE

Județul Dâmbovița, pe primul loc în România la atragerea de fonduri europene

Publicat

pe

La sediul Agenției de Dezvoltare Sud-Muntenia într-un cadru larg, cu o mulțime de invitați prezenți, s-a consumat, ieri – 24 noiembrie 2022, prima parte a evenimentului de lansare a Programului Regional 2021-2027. Astăzi, la Târgoviște, a continuat această acțiune într-un modul practic.

La sediul Consiliului Județean Dâmbovița, a sosit directorul ADR Sud-Muntenia – Liviu Mușat, însoțit de delegația Comisiei Europene condusă de directorul Sofia Alves. Scopul acestei întâlniri a fost acela de a prezenta demararea Programului Operațional Regional al cărui fond de finanțare pentru Regiunea Sud-Muntenia este de 1,58 miliarde de euro. Partea a doua a fost dedicată vizitării unor obiective materializate prin proiecte finanțate prin Programul Operațional.

La discuții, alături de președintele Consiliului Județean Dâmbovița – Corneliu Ștefan, s-au aflat: vicepreședinta Luciana Cristea, administratorul public Cristian Avanu, primarul Cristian Daniel Stan, deputații Carmen Holban și Marian Țachianu, vicarul eparhial Ionuț Ghibanu, primarii localităților din Dâmbovița care derulează proiecte pe POR și funcționari din cadrul Consiliului Județean.

Președintele Corneliu Ștefan a mulțumit reprezentanților Comisiei Europene pentru faptul că sunt preocupați de implementarea proiectelor europene în bune condiții și pentru faptul că Dâmbovița este primul județ din regiune care are onoarea de a primi o delegație a Comisiei Europene care a sosit pentru a vedea cum au fost edificate proiectele cu finanțare europeană prin Programul Operațional Regional 2014-2020.

 

Președintele Consiliului Județean Dâmbovița a asigurat pe directorul Sofia Alves că CJD și primăriile din județ sunt pregătite să depună proiecte pentru noul Program Operațional Regional 2021- 2027. A mai dezvăluit Corneliu Ștefan faptul că, pentru prima dată în istorie, județul Dâmbovița se află pe primul loc din România la atragerea fondurilor europene. Acest deziderat deosebit de important pentru dezvoltarea socio-edilitară și economică a județului, a spus Corneliu Ștefan, a putut fi atins datorită unei bune comunicări, transparenței decizionale și muncii în echipă, pornind de la Cabinetul președintelui la echipele de implementare și până la primarii localităților implicate în derularea proiectelor. A mai precizat Corneliu Ștefan că, până la sfârșitul anului 2023, vor fi finalizate toate proiectele implementate împreună cu Agenția de Dezvoltare Sud-Muntenia.

A mai vorbit președintele Consiliului Județean Dâmbovița despre cel mai mare proiect de infrastructură rutieră implementat în județ, a cărui valoare se ridică la 60 de milioane de euro. Au fost trecute în revistă proiectele ce au ca destinație asigurarea unei baze moderne de investigații și tratament pentru dâmbovițeni, respectiv extinderea și dotarea ambulatoriului Spitalului Județean de Urgență din Târgoviște și reabilitarea și modernizarea Unității de Primiri Urgențe din cadrul aceleiași unități medicale. Nu a fost uitat nici proiectul privind reabilitarea și modernizarea Școlii Speciale Gimnaziale din Târgoviște, în plan educativ, iar în domeniul cultural-turistic, Corneliu Ștefan a menționat cu plăcere despre reabilitarea și modernizarea Complexului Muzeal „Curtea Domnească”.

„La nivelul întregului județ, avem depuse 88 de proiecte care vizează sectorul public. Valoarea acestora este 274 milioane euro. În județul Dâmbovița prin POR s-au accesat 169 de proiecte, a căror valoare totală este de 322 milioane de euro”, a precizat Corneliu Ștefan.

Au fost enumerate localitățile cu proiecte derulate prin POR. Numim aici orașul Pucioasa, cu 17 proiecte semnate prin POR, municipiul Târgoviște – 12 proiecte, orașele Titu – 5 proiecte și Răcari – 5 proiecte, municipiul Moreni – 4, orașul Găești – 3 proiecte, comunele Gura Ocniței – 3 proiecte, Bucșani – 2, Corbii Mari – 2, Matăsaru – 2 și Vișina – 2, orașul Fieni – 2 proiecte, Universitatea Valahia din Târgoviște – 1 proiect. Tot câte un proiect au și comunele Bezdead, Cobia, Cornești, Cornățelu, Nucet, Malu cu Flori, Finta, Valea Mare, Hulubești și Voinești.

Președintele Consiliului Județean Dâmbovița a mai făcut o dezvăluire. A spus că anul viitor, când se va deschide axa de finanțare privind infrastructură rutieră, Consiliul Judeţean va depune cel mai mare proiect din istoria județului Dâmbovița de reabilitare și modernizare a drumurilor județene.

„Proiectul va avea o valoare totală de 65 milioane de euro. Avem finalizate studiul de fezabilitate și proiectul Tehnic. În perioada următoare, vom scoate la licitație execuția acestui drum de importantă majoră pentru întreg județul Dâmbovița. Anul viitor, suntem pregătiți pentru a depune prima cerere de plată pentru execuția acestui drum”, a adăugat Corneliu Ștefan.

Al doilea mare proiect de infrastructură rutieră privește modernizarea DJ 714 Glod – Moroeni – Padina – Peștera, o investiție deosebit de importantă pentru dezvoltarea turismului montan din județul Dâmbovița, în special a stațiunii Padina – Peștera.

A mai precizat Corneliu Ștefan că a semnat referatul privind scoaterea la licitație a studiului de fezabilitate pentru domeniul schiabil din stațiunea Padina Peștera.

„Tot anul viitor, Consiliul Județean va depune un proiect important privind reabilitarea și modernizarea taberei Căprioară și unul pentru regularizarea râului Ialomița. Avem în plan să reabilităm și să modernizăm și sediile serviciilor de ambulanța de la Moreni și Târgoviște. Dacă vom primi sprijin guvernamental pentru a prelua clădirea, vom depune un proiect și pentru reabilitarea și modernizarea sediului administrativ al CJD”, a mai făcut cunoscut președintele Consiliului Județean Dâmbovița.

Liviu Mușat, directorul Agenției de Dezvoltare Sud-Muntenia, a precizat că, la scrierea Programului Regional 2021-2027 se lucrează de doi ani, iar în 2023 se vor efectua primele apeluri de proiecte. Acestea, în prima fază, vor avea ca obiective infrastructură rutieră și mediul de afaceri. În următoarea etapă, vor fi elaborate ghidurile de finanțare. A spus Liviu Mușat că aceste documente vor izvorî dintr-o consultare largă cu administrațiile publice județene și locale, cu antreprenorii. Se va ține cont de toate sugestiile care vin din teritoriu.

Părintele vicar Ionuț Ghibanu a vorbit despre buna colaborare dintre biserică și autoritățile județene, despre proiectele care au avut ca țintă reabilitarea și refacerea unor așezăminte de cult, a unor monumente istorice. A ținut să precizeze Ionuț Ghibanu faptul că peste 75% din patrimoniul cultural și spiritual dâmbovițean se află în administrarea Arhiepiscopiei Târgoviștei.

Șefa delegației Comisiei Europene, Sofia Alves, și-a arătat satisfacția pentru faptul că în Dâmbovița se muncește, că administrațiile publice locale și județene sunt mobilizate pentru elaborarea de proiecte și atragerea fondurilor europene, ca sursă sigură de dezvoltare socio-economică și edilitară. A mai spus directorul Sofia Alves că, peste 10 ani, când va reveni în Dâmbovița, vrea să constatate diferențele între ce este azi și ce va fi atunci. Pentru atingerea acestui obiectiv este nevoie de implicarea atât a administrațiilor publice locale și județene, dar și a reprezentanților mediului de afaceri.

Membrii delegației, la finalul întrevederii de la Consiliul Județean, au dat răspunsuri lămuritoare unor probleme ridicate de primarul orașului Răcari – Marius Caravețeanu și de edilul comunei Corbii Mari – Ionuț Bănica.

După consumarea întâlnirii, oaspeții au fost îmbarcați într-un autobuz, chiar din fața Consiliului Județean, și s-a pornit într-o incursiune prin municipiul Târgoviște și împrejurimi . S-au făcut opriri la obiectivele educaționale, culturale, sportive, de petrecere a timpului liber, dar și la o unitate economică, toate edificate cu fonduri europene derulate prin Programul Operațional Regional. Vom reveni.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ADMINISTRAŢIE

Băleni, proiecte de anvergură pentru prezent și viitor

Publicat

pe

Băleni este o comună renumită, epicentrul legumiculturii din județul Dâmbovița. Un pol al hărniciei și perfecțiunii într-o îndeletnicire transmisă din tată-n fiu. Un leagăn al tradiției muncii pământului, păstrat cu sfințenie. Dar nu despre agricultura și oamenii care rezonează cu glia vreau să vorbim acum, ci despre elementele care sprijină comunitatea, care contribuie la dezvoltarea localității, la echilibrul socio-economic: administrația publică locală.

Truditorilor din Băleni le trebuie asigurate servicii publice ca la carte și o infrastructură pe măsură. Efortul lor trebuie să fie în pas cu confortul și civilizația. De atingerea acestor obiective trebuie să se ocupe administrația. Și, după cum am văzut, la Băleni se mișcă lucrurile. Primarul Florea Mușat ne-a asigurat de acest lucru. Edilul este printre puținii din județ care revine în funcția de primar. Concetățenii săi au considerat, după prestația predecesorilor, că trebuie să-l aducă înapoi. Și l-au adus. Florea Mușat este la al doilea mandat din partea a doua a carierei sale în administrație. Și performează. Zeci de proiecte de inters local se află în diferite stadii de implementare. Nu le inventariem și nu facem o înșiruire. Am ales doar câteva, cu impact maxim asupra dezvoltării comunității.

Curtea conacului boieresc Băleanu a devenit un loc unde trecutul se contopește plăcut cu prezentul, cu necesarul vremurilor noastre. Aici, administrația locală a edificat o grădiniță cu program prelungit, una dintre cele mai mari din județ. Lucrările au fost efectuate în procent de peste 85%. Instituția dispune de săli de clasă, dormitoare, sală de mese, bucătărie, grupuri sanitare, spații de joacă etc. Aici vor deprinde primele taine ale lumii, ale comunicării sociale peste 300 de copii.

În aceeași incintă cu vibrații istorice, a fost ridicat și dispensarul medical. Îl numim așa conform obiceiului, dar clădirea arată ca un adevărat centru medical. Obiectivul dispune de opt cabinete, săli de tratamente, sală de așteptare pentru pacienți, grupuri sanitare. Mai este un singur hop de trecut până la darea în folosință. Conectarea imobilului la rețeaua de energie electrică. Se așteaptă de luni de zile avizele necesare. Primarul Florea Mușat este optimist și speră ca dispensarul să fie inaugurat până la jumătatea lunii martie.

În aceeași curte se lucrează de zor la atelierele mecanice, investiția intră în componența Liceului Tehnologic din localitate. Îți vine greu să crezi că, pe vremurile acestea, mai sunt finanțate astfel de capacități destinate pătrunderii în tainele unei meserii. Dar, uite că la Băleni se poate! În cele șase săli unde vor fi instalate strunguri, freze, alte tipuri de mașini-unelte și vor fi aduse tot soiul de scule, elevii vor deprinde meseriile de mecanic, tractorist, șofer, strungar, profesiuni care au cam dispărut din practica educațională deși pe piața muncii este mare nevoie de meseriași. Florea Mușat este mândru că a reușit o asemenea performanță care, probabil, îi va influența și pe alții.

„Suntem o comună în care îndeletnicirea principală este agricultura, legumicultura. La noi, fiecare bucățică de pământ este lucrată în sistem intensiv, aduce plus valoare. În toate aceste activități sunt utilizate continuu mijloace mecanice, tractoare, mașini de plantat, pentru aplicarea tratamentelor, de recoltat, instalații de irigat performante. Pentru folosirea acestora, întreținerea și reparațiile necesare, este nevoie de mecanici bine pregătiți, de tractoriști, de șoferi. Tocmai cu treaba asta vor fi deprinși elevii în cadrul atelierelor noastre. Pregătim meseriași”, ne-a precizat primarul Florea Mușat.

Într-o localitate cu tradiție este nevoie și de un spațiu în care energiile artistice, creatoare, să se manifeste. Pentru a asigura condiții acestor manifestări, căminul cultural din localitate va intra într-un amplu proces de reabilitare și modernizare. Fondurile – 2,2 milioane de lei vor fi asigurate de la bugetul local.

În ultimii ani, traficul rutier în comuna Băleni este deosebit de aglomerat. Pe lângă autovehiculele deținute de localnici, în comună intră și foarte multe autotrenuri venite din toate colțurile țării. Acestea preiau zilnic marfă de la depozitele de legume. Pentru a diminua aglomerația de pe arterele rutiere din sat, a fost gândit un proiect de realizare a unei centuri ocolitoare. Lucrările vor fi finanțate prin Programul Național „Anghel Saligny”. Valoarea obiectivului propus este de 16,4 milioane de lei. Șoseaua de centură a comunei Băleni va avea o lungime de 13,2 km. Proiectul se află în procedura de licitație. Drumul va porni de la intersecția spre satul Mărcești, comuna Dobra, va parcurge câmpul din partea de sud-vest a comunei, va traversa drumul județean spre Nucet și se va conecta cu DJ Târgoviște-Băleni-Cornești, la ieșire din localitate.

Și mai are un obiectiv de realizat edilul Florea Mușat. Vrea un sediu nou de primărie la Băleni, care să fie în ton cu dezvoltarea comunei și cu noile cerințe europene în materie de administrație publică locală. Investiția are o valoare de 3,9 milioane de lei și se va derula prin Compania Națională de Investiții (CNI). Construcția va fi edificată pe amplasamentul actualului imobil. Pe perioada lucrărilor, activitatea autorităților locale se va desfășura în alte locații.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

ADMINISTRAŢIE

Școala nr. 4 Moreni este refăcută aproape de la zero și modernizată

Publicat

pe

Se lucrează din plin pentru reabilitarea, extinderea și modernizare Școalii Gimnaziale nr. 4 Moreni.

„Proiectul se încadrează în graficul de execuție stabilit de municipalitate cu constructorul. Această investiție publică foarte importantă pentru sistemul de învățământ din localitatea noastră este finanţată din fonduri europene prin Programul Operaţional Regional şi are o valoare de 14.015.976,92 lei, din care partea de cofinanţare a municipalităţii morenare este de 2%”, ne-a precizat primarul Constantin Dinu.

Lucrările constau în modernizarea infrastructurii existente (Corp C1 școală), construirea unei noi săli de sport (cu anexe, grupuri sanitare, vestiare şi duşuri), sală de şedințe pentru consiliul elevilor, spaţii administrative, împrejmuire şi amenajare spaţii exterioare.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

PUBLICITATE

 

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT

Web Analytics
View My Stats