Connect with us

ACTUALITATE

GAL „Valea Ialomiței”, 10 ani de realizări în implementarea proiectelor cu fonduri europene. VIDEO

Publicat

pe

Performanța, echipa, colaborarea, comunicarea, eficiența, rezultatele în plan investițional trebuie evidențiate, scoase în relief, diseminate în spațiul public, ca forță a exemplului, ca măsură, ca model pentru cei care vor să urmeze un drum asemănător. Nu este tocmai la îndemâna oricărei entități de acest tip să implementezi 85 de proiecte utile comunității, mediului privat, cu o valoare de peste 5 milioane de euro.

Cam acesta a fost scopul evenimentului aniversar desfășurat la Pensiunea „Antonio” din comuna Pietrari, județul Dâmbovița, organizat de Grupul de Acțiune Locală (GAL) Valea Ialomiței, sub egida 10 ani de activitate în slujba comunităților locale, în slujba mediului de afaceri privat din zona rurală în care activează.

GAL „Valea Ialomiței” este o entitate tip angrenaj al elaborării și derulării unor proiecte care a funcționat ceas. La GAL Valea Ialomiței a performat. Proiectele au curs în valuri, cuprinzând cam toate domeniile de activitate. Specialiștii unității au lucrat atât pentru administrațiile publice locale, cât și pentru întreprinzătorii din zona de influență, dornici să își înceapă o afacere specifică sau să le dezvolte pe cele deja formate.

GAL „Valea Ialomiței” este printre organizațiile de frunte din România, ca atragere de fonduri, număr de proiecte implementate și reprezentare profesională. Parteneriatul public-privat pornit în septembrie 2010, sub titulatura „GAL Valea Ialomiței”, a fost conturat în comuna Șotânga. S-au afiliat localitățile Aninoasa, Doicești, Pietrari, Voinești, Vulcana Băi și Vulcana Pandele. Ulterior, s-au mai alăturat: Bărbulețu, Brănești, Cândești, Malu cu Flori, Mănești, Pucheni și Tătărani.

Ieri – 24 martie 2023, la Pietrari, în prezența a zeci de invitați – reprezentanți ai administrației publice locale și județene, parlamentari, oameni de afaceri, șefii ai unor servicii din cadrul instituțiilor finanțatoare, staff- ul GAL „Valea Ialomiței” a prezentat bilanțul celor 10 ani de reușită în domeniul implementării proiectelor și a făcut și o schiță a programului de viitor. Amfitrionul acestei manifestări a profesionalismului și bunelor practici a fost managerul Gheorghe Ana, fost președinte al Consiliului Județean Dâmbovița, fost deputat, un om dedicat județului, un profesionist și tactician desăvârșit pe tărâmul investițiilor în folosul comunității, un mentor al celor care au hotărât să pornească o afacere apelând la componenta valoroasă a proiectelor cu finanțare europeană.

Nu ne-am propus să facem o înșiruire a numelor și pozițiilor publice și profesionale ale celor prezenți la evenimentul de la Pietrari. Cu toți făceau parte din categoria oamenilor valoroși, implicați, dedicați. Dar, trebuie să menționăm în mod special prezența președintelui Consiliului Județean Dâmbovița – Corneliu Ștefan, a vicepreședinților Luciana Cristea și Antonela Jîjîe, a prefectului Claudia Gilia, a deputatului Marian Țachianu, a secretarului de stat Ionuț Săvoiu, a primarilor Gabriel Dănuț Sandu de la Voinești și Constantin Stroe de la Șotânga, actualul și fost președinte al GAL-ului, stâlpi de bază ai acestei entități, alături de Gheorghe Ana. De la AFIR au fost prezenți Alexandra Rusu – șef serviciu LEADER, Luminița Sasu – consilier superior LEADER, Delia Voloschi – șef birou LEADER, Daniela Mandoc – șef serviciu LEADER.

Ana Gheorghe, managerul GAL-ului, i-a salutat pe toți cei prezenți, după care a făcut o scurtă prezentare a unității, a vorbit despre ce a însemnat Grupul de Acțiune Locală „Valea Ialomiței” pentru localitățile din microregiunea în care implementează proiecte de 10 ani.

Prima zi de funcționare, de intrare în „pâine” a acestei entități care a contribuit din plin la dezvoltarea zonei a fost 1 aprilie 2013. Primul obiectiv, desprins din Planul Național de Dezvoltare, a avut în structură trei axe – 1, 3 și 4, respectiv creșterea competitivității sectorului agricol și silvic, transpusă prin mai multe măsuri, cea privind îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și cea a diversității economiei rurale. Au fost întocmite și implementate în acea perioadă 2007-2013 un număr de 44 de proiecte, cu un buget alocat de aproape 3 milioane de euro.

Cel de-al doilea program în care ne aflăm și astăzi cuprinde activitățile de producție. La miniexpoziția din fața pensiunii, au fost etalate mai multe produse finite, obținute în unitățile economice edificate prin fonduri obținute prin GAL Valea Ialomiței. Pensiunea în care s-a desfășurat acțiunea a fost rezultatul unui proiect care a obținut finanțare prin GAL pentru activități de agroturism. Mai există o pensiune realizată prin GAL în zona Aninoasa. Tot prin GAL, a spus Gheorghe Ana, au mai fost derulate proiecte pentru achiziționarea de utilaje necesare administrației locale în activitățile de gospodărire comunală, mai ales în UAT-urile din zona de deal și munte.

„Ca bune practici, în programul 2007-2013, se regăsesc lucrări de infrastructură rutieră care, din păcate, în noul program nu vor mai fi. Vorbim de segmente de drumuri, nu de căi rutiere întregi, care nu au putut fi prinse în nici un alt program. Singura soluție au fost GAL-urile, prin modernizare a unor străzi care nu au putut fi prinse într-un program național. De asemenea, s-a beneficiat și pe partea socială. Vorbim de refacerea unor clădiri vechi de patrimoniu, cămine culturale, școli, locuri de joacă pentru copii, tot ce a putut fi introdus în bugetul alocat”.

A mai adăugat Gheorghe Ana că, și dacă bugetul ar fi fost dublu, tot ar fi fost suficient pentru realizarea unor obiective de necesitate comunitară.

„Vreau să vă spun, fără să fiu lipsit de modestie, în strategia de dezvoltare locală, am căutat să introducem obiective legate de nevoia din teritoriu. Dacă am reușit sau nu să ne atingem acest deziderat, trebuie să se pronunțe comunitățile. Bugetul a fost destul de subțire la niște nevoi extraordinar de mari. Cred că am reușit să atingem obiectivul, respectiv creșterea competitivității în agricultură. Cred că am reușit să atingem proprietățile privind creșterea viabilității exploatațiilor agricole.

De asemenea, am reușit să promovăm organizarea lanțului scurt alimentar. Aici lipsește doar o singură verigă, este vorba de procesare. La nivel de GAL, cu valoarea sumei nerambursabile alocate, este greu să construiești o fabrică de procesare pentru legume sau fructe. Cu 200.000 de euro, abia poți începe o astfel de investiție și atunci ne-am limitat la activități de comercializare și la creșterea bunăstării animalelor.

Poate în programul viitor vom reuși să atingem acest deziderat, fiindcă avem acest bazin pomicol, Valea Dâmboviței, unde, dacă am rezolvat problema depozitării fructelor în depozite cu temperatură controlată, cea a procesării încă nu este definitivată”, a mai adăugat Gheorghe Ana.

Managerul GAL-ului a vorbit despre eficiența și buna colaborare cu partenerii, reușind să atragă aproape toate sumele alocate, ceea ce a situat Grupul de Acțiune Locală „Valea Ialomiței” pe o treaptă superioară la nivel național. Gheorghe Ana a mulțumit tuturor celor implicați care au făcut ca GAL „Valea Ialomiței” să meargă bine, să implementeze proiecte utile în comunitățile din zona de competență.

Despre viitor, managerul GAL-ului a spus că dorește atragerea de multi fonduri, mai ales pentru rezolvarea unor proiecte sociale indispensabile în comunitățile locale, care să ducă la îmbunătățirea aspectului social. Mai este nevoie totodată de servicii către populație. De asemenea, GAL-ul este interesat de investiții în domeniul protecției mediului. Se dorește și înființarea unor adăposturi pentru animale, reciclarea deșeurilor, realizarea unor componente de energie regenerabilă, panouri fotovoltaice etc.

„Ne gândim la crearea unor centre socio-medicale, la înființarea unor unități medicale mobile care să se deplaseze în special la domiciliile persoanelor în vârstă. Ne gândim la centre de recuperare și fizioterapie pentru toate vârstele. Cabinete de stomatologie pentru tineri și multe altele”.

Alexandra Rusu, șefa serviciului LEADER, i-a felicitat pe reprezentanții GAL Valea Ialomiței pentru rezultatele obținute, pentru faptul că, în toți acești ani, au dovedit că sunt un exemplu de comunicare, de colaborare, pe care ar trebui să le pună în practică multe GAL-uri. Cooperarea, a spus Alexandra Rusu, trebuie să realizeze puntea de legătură între mediul privat și autoritățile publice. Unele fără altele nu pot funcționa cu rezultate pentru comunitățile locale.

Președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, care a dovedit încă de la preluarea mandatului că este aproape de oameni, de comunitățile din județ și de nevoile lor, i-a felicitat pe reprezentanții GAL „Valea Ialomiței” pentru celebrarea celor 10 ani de activitate intensă în domeniul implementării proiectelor.

„În ultimii 2 ani de zile, Consiliul Județean Dâmbovița a inițiat proiecte care au venit în completarea celor de la GAL-uri, chiar dacă sunt de valoare mai mică, pentru a dezvolta comunitățile așa cum au gândit primarii din fiecare localitate. La nivelul acestor GAL-uri, cunoașteți cel mai bine necesitățile, dorințele pe care le au cetățenii și cei care conduc administrațiile locale. Vă felicit pentru toată activitatea. Sunteți un GAL aflat pe un loc fruntaș în România. Felicit întrega echipă pentru faptul că ați colaborat excelent”, a fost mesajul președintelui Consiliului Județean.

Corneliu Ștefan a înmânat managerului Gheorghe Ana placheta de excelență a CJ Dâmbovița, în semn de prețuire și recunoștință pentru întreaga activitate a echipei GAL „Valea Ialomiței”.

Au mai adresat felicitări Grupului de Acțiune Locală Valea Ialomiței: Alexandru Potor din partea FNGAL, Daniela Mandoc și Monica Crunțeanu.

Primarul comunei Șotânga, Constantin Stroe, fostul președinte al GAL Valea Ialomiței, în cuvântul său, a spus că înființarea GAL-ului a adus plus valoare unităților administrativ-teritoriale, a generat performanță.

„A fost un început greu. Băteam drumurile Ministerului Agriculturii să convingem guvernanții de la acel moment de importanța structurilor asociative. Lucrurile au evoluat, au crescut, GAL Valea Ialomiței a avut norocul să fie gestionat de un manager de excepție, iar rezultatele sunt pe măsură. Trebuie să recunoaștem și să dăm Cezarului ce-i al Cezarului”, a spus Constantin Stroe.

A mai insistat primarul comunei Șotânga pe încurajarea profesionalismului, pentru a putea accesa cu succes fondurile europene nerambursabile, pentru a oferi o consultanță adecvată.

Actualul președinte al Grupului de Acțiune Locală „Valea Ialomiței”, Gabriel Dănuț Sandu, primarul comunei Voinești, a spus că înființarea acestui GAL a fost inițiativa primarului de la Șotânga. În această structură, sunt cuprinse în mod egal localități de pe Valea Ialomiței și de pe Valea Dâmboviței, iar conlucrarea a fost una excelentă.

„Niciodată nu au fost divergențe între noi, că eu sunt de pe Valea Ialomiței iar voi veniți de pe cealaltă vale. Asta înseamnă un parteneriat cu rezultate și succese extraordinare. Acest GAL, cu un deceniu de activitate, și-a pus amprenta în toate localitățile care fac parte din acest parteneriat. Nu există comună să nu găsim pancarte pe care observăm că finanțarea s-a efectuat prin GAL. Nu există localitate să nu găsim utilaje cumpărate prin acest GAL. Nu există localitate unde să nu găsim fie un centru social, fie un cămin cultural, fie un parc de joacă pentru copii. Banii au fost drămuiți foarte bine. Am putut remarca că, la cei peste 3 milioane de euro, aproape toate unitățile administrativ-teritoriale au venit cu cofinanțări însumând cel puțin aceeași valoare. Ca să ducem un proiect la finalitate, așa cum și-au dorit comunitățile locale când am făcut strategiile, sunt foarte multe unde cota de finanțare a fost mai mare decât suma atrasă prin GAL”, a precizat președintele Gabriel Dănuț Sandu.

La finalul evenimentului, a urmat o sesiune de acordare a unor plachete și diplome de excelență celor care au contribuit la dezvoltarea GAL „Valea Ialomiței”, la implementarea cu succes a proiectelor derulate.

I-a mai anunțat Gheorghe Ana pe cei prezenți că, în componența Grupului de Acțiune Locală Valea Ialomiței, a intrat și orașul Pucioasa, dar și că a plecat comuna Mănești. Primarul Constantin Ana de la Pucioasa a fost prezent la manifestarea de la Pietrari.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
2 Comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Premieră de excepție la Teatrul Tony Bulandra Târgoviște. „Casa Bernardei Alba” sau decodificarea dramei existențiale prin teatrul dans…

Publicat

pe

Pornind de la un element de tradiție tristă, chinuitoare, marele poet și dramaturg Federico Garcia Lorca a zămislit în 1936 o piesă de teatru. O dramă existențială a femeilor din satele spaniole în care obiceiurile venite din istorie erau respectate cu sfințenie, cu o încăpățânare feroce. Așa se întâmplă și în „Casa Bernardei Alba”. După moartea soțului său, văduva se supune regulilor dure moștenite de comunitate. Intră într-un doliu extrem pe o perioadă de 8 ani. Acestui supliciu îi cad victime cele cinci fete ale femeii. Urmează o perioadă de convulsii, de tensiune, de trăiri iluzorii, de speranță, de decădere, de psihoză și coșmaruri, de erotism exploziv neconsumat. Bernarda nu vrea nicio clipă să iasă din acest ritm crud pe care îl impun regulile ancestrale. Își supune fetele, tinere, dornice de viață, la o tortură aproape inchizitorială. Le închide în spațiul familial ca într-o închisoare. Nu le mai permite să comunice cu lumea, cu comunitatea, cu noul, cu viața. Cele cinci fete intră într-un gol nefiresc, într-o totală neconcordanță cu trăirile lor, cu spiritul și instinctul tineresc. Suferința devine perpetuă, comună, amăgită, din când în când, de speranțe, de visuri și iluzii.

Piesa „Casa Bernardei Alba” a fost pusă în scenă pentru prima dată pe 8 martie 1945, la Teatrul Avenida, din Buenos Aires. Iată că tot într-o zi de martie, pe 14, în 2025, la Teatrul Tony Bulandra din Târgoviște, cu o sală plină de spectatori îndrăgostiți de arta dramatică, dar și impulsionați de curiozitatea consumatorului de cultură pură, are loc premiera „Casa Bernardei Alba”. O altă viziune, un alt format al textului scris de Garcia Lorca. Un spectacol puternic de teatru dans, de gest, de expresivitate totală, pus în scenă de Mălina Andrei și a cărui scenografie este semnată de maestrul Mc Ranin. Ilustrația muzicală, o parte importantă a scheletului acestei montări, aparține tot coregrafei de excepție Mălina Andrei.

Decor simplu, sugestiv, scaunele care reflectă interiorul casei și care sunt mutate în funcție de mesajul transmis, au și un rol în coregrafie, fiind elementele care sugestionează, prin jocul actrițelor, stări, emoții, situații. O piesă în care bărbații nu își au locul. Apar himeric, cu iz erotic, ca o izbăvire, în visele și instinctele celor cinci fete închise între zidurile reci ale casei Bernardei Alba. Poetul, cel care ne introduce în atmosfera timpului și dramei care tocmai începe să se consume, nu urcă pe scenă. Acest rol i-a revenit actorului Corneliu Jipa. Muzica este o componentă esențială a traducerii timpului, a trăirilor, a iubirii neîmpărtășite și a suferinței. Piesele, ilustrative, evident alese din creația muzicală spaniolă, adaptate la fiecare secvență și moment.

Scena a abundat la această reprezentație de tonuri de alb și negru. De tristețe și bucurie. La început, cele cinci fete au apărut în rochii albe, pline de viață, emanând transparent fericirea. Aceste stări au fost exprimate printr-un dans grațios, candid, prin mișcări compuse aproape simetric, care îți indicau și un soi de naivitate blândă, de trăiri adolescentine, neștiind ce urmează să li se întâmple. Apoi, dintr-odată, scena se cufundă în cenușiu. Negrul devine stăpân. Bat clopotele. Tristețea, bine stimulată de muzică și lumini, cuprinde casa Bernardei. Parcă totul s-a prăvălit într-un abis. Rochiile albe care lăsau să se întrevadă prospețimea, tinerețea și energia fetelor dispar. Cele cinci tinere apar în rochii negre. Cu voaluri de aceeași culoare pe față. Dansul devine unul dur, apăsat, crâncen. Resemnare totală. Doar slujnicele mai poartă pe ele, în fața rochiilor, de asemenea, negre, câte un șorțuleț alb, semn al obișnuitului, al vieții normale într-un mediu nepropice. Doar cele două femei imprimă în spectacol elementele vieții firești, ale lumii la care, pentru opt ani, cele cinci fete nu mai au voie să se conecteze.

Actrița Cristina Dumitra a jucat impecabil acest rol al crudei Bernarda Alba. Rece. Cu mișcări dure, aproape militare, cu replici scurte, tăioase. Pe chipul său nu am văzut o undă, o cută care ar fi putut să îi schimbe expresia. Nu este tocmai ușor să îți păstrezi o astfel de seninătate închisă pe parcursul a două ore de spectacol. Să reușești să rămâi ca de stâncă și să vibrezi doar cu sentimentul acela de a nu accepta nimic din afara crezului tău. Doar spre final, când fiica ei moare, își deschide sufletul, se manifestă ca o mamă, chipul acela rece se cutează de suferință. Devine umană. Dar ce folos…

Bernarda Alba, după moartea soțului și după consumarea acelui ritual al înmormântării, reprezentat sugestiv, gestual, simbolic, prin hainele negre, bărbătești, și pantofii care sunt aduse pe un scaun, se transformă. Devine despotică. Un grilaj mare de metal apare pe scenă împins de mama ce pregătește celor cinci fete ruperea de lume, înfierarea năzuințele lor de viață.

Replicile în această reprezentare formidabilă sunt doar punți de legătură, ușoare decodificări, dar dansul, mișcarea reprezintă totul. Grația angelică afișată de fete la început dispare. Acum, totul pare rigid, dur. Se simte în dansul lor suferința, regretul pentru cele pierdute. Încercă să se împace cu noua postură, de victime ale mamei lor, ale unei tradiții învechite. Bernarda Alba le supraveghează ca un zbir. Le urmărește fiecare gest, fiecare mișcare, fiecare impuls de răzvrătire. Le oprește orice intenție de a retrezi sentimentele adevărate. Până și evantaiele, indispensabile, care au menirea de a-ți asigura o brumă de răcoare în însorita Andaluzia sunt negre… La un moment dat, una dintre fete poartă în mână un evantai roșu. Un element care parcă le-a retrezit pofta de viață, le-a realimentat simțurile. Despotica mamă îl vede, îl smulge din mână fetei și îl distruge. Doar slugile mai mimează normalitatea. Ele nu sunt prinse în tumultul acelor secvențe de dans înlănțuit al durerii și regretelor. Urmăresc tot ceea ce se întâmplă cu tristețe. Se implică firav în situații limită.

Orice adiere venită din afară, sunetul muzicii, glasul unui bărbat, le ațâță pe fete, le hrănește speranțele, dragostea și instinctele sexuale bine marcate prin coregrafie și exprimarea gestică. Încet-încet, își face loc în sufletele lor, împinsă parcă de acest chin impus de mamă, dragostea, dorințele trupești. Pepe „el Romano”, un tânăr localnic devine obsesia lor, un soi de colac de salvare, un antidot al durerii prin care sunt nevoite să treacă atâta amar de timp. Apare o contradicție sentimentală. Interesul amoros este împărțit vizibil între fiica cea mare, Angustias, care ar fi urmat să se căsătorească cu Pepe și mezina, Adela, care se îndrăgostește de Pepe cu toată ființa ei. Își ține ascunsă iubirea de surorile schimbate de nefasta conjunctură. Fiecare dintre ele năzuiește iluzoriu spre ceva. Spre dragostea pe care nu au reușit să o împărtășească cuiva. Se luptă să salveze câte ceva din existența lor efemeră și nefastă. Adela se întâlnește pe ascuns cu Pepe. O adevărată înlănțuire a iubirii exemplificată printr-o coregrafie sensibilă, un dialog gestual al simțurilor și trăirilor. Cuvintele nici nu își mai au locul. De la dragostea împărtășită tainic, sensibil, dar neacceptată de convenții și familie, și până la dramă mai este un pas. Furtuna se dezlănțuie. Adela este urmărită de surori și dată în vileag. Firicelul otrăvitor al urii își face loc în casa Bernardei Alba, printre fetele sale al căror fond este tocmai propice asimilării acestui sentiment demolator.

Remarcabil a jucat în rolul bunicii, María Josefa, actrița Ana Maria Carablais. Bătrâna, senilă, atinsă de suferințe psihice, purtând pe trup urmele înlănțuirii, la mâini și picioare, semne ale zvârcolirii sale, dar având încă în suflet scânteia aceea de luciditate, dorința de normalitate, de viață, de scoatere a fetelor din acest coșmar. Este printre ele. Prezentă printre taine. În alb. Iluzoriu sentiment al firescului. Mișcările sale exprimă cu forță suferința, regretul, compasiunea pentru cele cinci fete prizoniere ale unui destin nefericit. Își crează o lume a ei.

O simbioză așa de reușită între muzică, mimică, dansul și gestul actrițelor la care se adaugă și celelalte componente scenice, rar vezi într-o piesă de teatru. Conversația, vorbirea, obișnuite, invocate de scenariști, de dramaturgi, de regizori, sunt înlocuite de dialogul prin dans, prin mișcare. Fiecare gest, fiecare pâlpâire a trupului, a privirii actorului, a personajului, traduce un cuvânt, o stare. Iar suma tuturor acestor exprimări crează un fantastic tablou al împlinirii concepției coreografice și regizorale.

Finalul este unul trist, tragic, mărginit de umanitatea care erupe în sufletul mamei care își vede fata moartă din cauza ambiției sale crude și tenebroaselor planuri de a le ține departe cu orice preț pe fete de lume. Surorile Adelei parcă se trezesc și ele din acest coșmar. Nu le vine să creadă că sora lor nu mai este, că ura, alimentată de frustrări, ambiții, dorințe nebune, instincte, a condus la un asemenea deznodământ. Excelent jocul actrițelor de la Tony Bulandra!

Distribuția:
Bernarda Alba – Cristina Dumitra
María Josefa – Ana Maria Carablais
Angustias – Antonia Ionescu
Magdalena – Andreea Tănase
Amelia – Iulia Verdeș
Martirio – Oana Marcu
Adela – Iulia Dinu
La Poncia – Delia Lazăr
Servitoarea, fata lui Librada – Octavia Gheboianu
Pepe Romano – Mario Monțescu
Poetul – Corneliu Jipa

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Dâmbovițeanul Florin Bănică este noul președinte al AFM

Publicat

pe

Administrația Fondului de Mediu este condusă, începând de ieri – 13 martie 2025, de dâmbovițeanul Florin Bănică, fost comisar general adjunct al Gărzii Naționale de Mediu. Florin Bănică este fratele primarului comunei Corbii Mari. Reamintim faptul că, înaintea lui Bănică, în fruntea AFM s-a aflat tot un dâmbovițean – Laurențiu Neculăescu. Acesta a fost ales, în decembrie 2024, deputat PSD de Dâmbovița.

Noul șef al AFM spune că vrea să contribuie activ la dezvoltarea și implementarea politicilor esențiale pentru protecția mediului și este convins că experiența acumulată în cei trei ani ca adjunct la Garda Naţională de Mediu l-au ajutat să înțeleagă provocările din domeniu, astfel că va putea să adopte o viziune strategică în abordarea acestora.

„Îmi propun accelerarea programelor de finanțare destinate economiilor verzi și implementarea proiectelor menite să reducă amprenta de carbon. Sunt convins că, alături de echipa din Administratia Fondului pentru Mediu, vom transforma obiectivele ambițioase în rezultate concrete.

Voi continua colaborarea cu Ministerul Mediului – România și celelalte instituții publice, mediul privat și societatea civilă. Îi mulțumesc prim-ministrului Marcel Ciolacu pentru încredere acordată și președintelui PSD Dâmbovița, Corneliu Stefan, pentru sprijinul constant”, este mesajul transmis de președintele AFM – Florin Bănică.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite