Connect with us

ACTUALITATE

„Florin Pomicultorul”, un tânăr care a făcut legământ cu pământul în Priboieni-Argeș

Publicat

pe

Un călător cu treburi care umblă poate mai mult ca noi, jurnaliștii, prin țara asta ne-a făcut o mărturisire. Ne-au spus că, undeva, aproape de Dâmbovița, într-o localitate argeșeană, trăiește un tânăr dăruit total agriculturii. Cu har, cu menire pentru acest tip de îndeletnicire, de care, nu este greu să observi, tinerii fug din păcate, atrași fiind de alte activități care să nu îi epuizeze fizic și care să le aducă câștiguri mari și, ce este mai important pentru ei, într-un timp relativ scurt.

„Mergeți acolo și scrieți ceva frumos despre acel băiat. Merită „, ne-a sugerat, aproape rugător, cunoștiința noastră.

Ne-a scris pe un colț de hârtie un număr de telefon, am mai schimbat câteva vorbe, după care și-a văzut de drum, dar nu înainte de a ne îndemna încă o dată, cu un zâmbet clar în colțul gurii, „să nu uitați să ajungeți la Priboieni, sigur o să vă placă”.

Prinși cu treburi și încurcați de ploile dese și reci de primăvară, au trecut câteva zile până ce am hotărât să apelăm la numărul de telefon lăsat de amicul nostru. Și, uite așa, am ajuns în Priboieni, județul Argeș, o localitate înșirată pe valea pârâului Cârcinov, printre dealurile din sud-vestul județului, la câțiva kilometri de orașul Topoloveni. Nu intrăm prea mult în istoria locurilor, nu vrem să ne abatem de la demersul nostru jurnalistic și nici să plictisim. Putem spune doar că pe aceste dealuri, acum împresurate mai mult de vegetație sălbatică, au existat, până la începutul anilor ’90, vii mănoase, iar vinul obținut aici era recunoscut în toată Muntenia. Din păcate, terasele cu vie au dispărut, înghițite de vremuri și de indiferență. Din loc în loc, mai vezi câte o insulă pictată simetric în verdele haotic. Câte o livadă de cireși, meri sau pruni. Rare! Și, după cum am aflat un pic mai târziu, lucrate cu greutate!

Fermierul Florin Chiuță ne-a așteptat în sat, lângă o suprafață de teren pe care avea o cultură de căpșuni. Ce ți-e și cu tehnologia asta! Nu ne-a trebuit busolă să ne orientăm, nu a trebuit să întrebăm din poartă în poartă. Am primit un „share location” și a fost suficient! Florin ne-a impresionat încă de la început prin atitudinea sa, prin stăpânirea de sine și, ce este mai important, prin încrederea în ziua de mâine și prin dorința de a face ceva util, în ton cu tradiția. Tânărul din Priboieni este unul dintre românii care au pariat pe curaj, muncă și, după cum ne-a spus, pe proiectele cu finanțare europeană prin AFIR. Și a reușit să își îndeplinească visul!

Am fost conduși în zona unde Florin Chiuță deține o triplă cultură de căpșuni, una în câmp deschis, care cohabita excelent cu o plantație de peri, despre care vom vorbi puțin mai târziu, alta pe folie, și cealaltă – acoperită, pentru a fi ferită de intemperii și a grăbi procesul de coacere. Între timp, a sosit în plantație și tatăl lui Florin – Ion Chiuță, cel care a fost permanent lângă tânărul fermier și i-a insuflat și întreținut pasiunea pentru agricultură.

Împreună, tată și fiu, ne-au ținut o lecție din vasta tehnologie a culturilor de căpșuni. Ceva de sezon. La data în care noi ne aflam la Priboieni, căpșunile din soiul Premial erau înflorite. Florin a preconizat că, după 20 mai, va trece la recoltat. Totul se face în etape, ritmic, fără grabă.

Am revenit cu discuțiile la livada de peri. Doar am promis! Aici, s-a format Florin Chiuță, în plantația care are astăzi o vârstă de 15 ani. Perii nu sunt din cine știe ce soi sofisticat. Fructele zemoase, dulci și gustoase, dorite de bucureșteni, provin de la peri sălbatici, luați de pe deal de tatăl lui Florin, plantați, apoi trecuți prin procesul de altoire. Rezistă până la 40 de ani, față de cei obținuți în stațiunile de cercetare, care nu trec de 15 ani.

„Eu eram copil când tata altoia perii. S-a documentat și el. A mai avut și eșecuri, dar nu s-a dat bătut. Așa s-a format livada aceasta. Vă închipuiți. Tata a fost croitor. Ca și mine, a trebuit să treacăt și el prin fazele cunoașterii, să câștige experiență”.

Dar, lucrurile nu se opresc la tradiție. În livada lui Florin Chiuță, au apărut și soiuri noi de păr. Monica, de pildă, este obținut la Institutul Mărăcineni. Se încearcă adaptabilitatea la sol, nivelul redus de tratamente, calitatea, randamentul, cum sunt primite fructele de către clienți.

Ne-au atras atenția dozele de bere agățate de crengile perilor Am întrebat, curioși, la ce folosesc. Răspunsul a venit scurt. Este vorba despre un tratament ecologic. Berea atrage dăunătorii. Insectele care pot face mult rău pomilor fructiferi vin la bere, puzderie, și rămân înecate în doze. Și, astfel, sunt reduse considerabil pierderile și nici nu mai este nevoie să se facă exces de insecticide.

„Acestă metodă ecologică ne poate înlocui trei tratamente chimice pe sezon. Punem berea undeva la începutul lunii iunie, când încep fluturii să zboare, și la 20 de zile trebuie schimbată”, ne-a explicat Florin.

Părul este un soi foarte productiv. Din păcate, anul acesta producția este slabă din cauza frigului. Ne-a spus tânărul fermier că livada de peri este mult mai aproape de sufletul său.

VIDEO

„Aici m-am deprins eu cu viața de fermier. Aici am învățat de la tata să tund și să curăț pomii, să altoiesc. Mi-a intrat în sânge această îndeletnicire care m-a împins către Facultatea de Horticultură de la București”, ne-a povestit Florin, în timp ce pășeam, cu atenție și cu plăcere, printre rândurile de căpșuni.

După încheierea studiilor superioare, tânărul s-a întors acasă și a încheiat legământ cu pământul. A accesat și primele fonduri europene. Și-a sporit suprafețele de pământ. A cumpărat teren, a arendat și, astfel, a construit, încet-încet, o fermă agricolă cum puține sunt în zonă.

Am uitat să spunem! Florin este căsătorit și tatăl a două fetițe superbe. Terenul îl lucrează în familie. Este sprijinit în toate activitățile specifice de soție și de părinți.

„Prin fonduri europene obținute prin AFIR, prin Programul Tânăr Fermier, am reușit să ne dezvoltăm exploatația, să ne achiziționăm utilaje agricole, pompe de stropit, motocositori, motopompe. Toate aceste elemente ne-au ușurat mult munca și ne-au ajutat să performăm. Am plantat și mai mulți pomi. Ne-am lărgit activitatea, trecând de la un simplu hobby, de la o plăcere simplă, la o adevărată afacere, care să ne aducă și profit. Am reușit să trăim din agricultură”, ne-a spus Florin Chiuță.

Tânărul fermier are acum în derulare un alt proiect deosebit de important pentru dezvoltarea exploatației agricole, pentru atingerea unor rezultate. Este vorba de un proiect de promovare a produselor obținute în fermă.

„Noi vrem să vindem pe piața locală. Vrem să formăm un lanț scurt cu alți fermieri de la noi din zonă, cu magazinele de aici. Avem parteneri locali. Le vindem fructele noastre și produsele secundare, dar livrăm, la cerere, și în București”.

Ne-a mai vorbit Florin și despre fructele pe care le obține, despre folosirea unor tehnologii ecologice, astfel încât să reducă la maximum folosirea substanțelor chimice.

„Fructele noastre au gust și savoare, nu ce găsim de obicei în supermarket. Am început și cu procesarea fructelor, să obținem sucul de mere, dulcețuri. Soiul de căpșuni pe care îl cultivăm este unul deosebit și ne permite să producem un gem fără adaos de zahăr, sirop, sucuri concentrate, produse pe care să le putem oferi clienților noștri tot timpul anului. Acesta este scopul final. Să nu pierdem nimic din fructele pe care le obținem. Și, foarte important, să fie curate, fără prea multe tratamente aplicate”, a adăugat tânărul fermier.

Și am mai aflat multe secrete ale meseriei de pomicultor, de horticultor, dar mai avem timp. O să ne întoarcem curând la Priboieni.

Va urma.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Ambasadoarea Greciei la București a participat la activitățile organizate la Potlogi, de „Zilele Județului Dâmbovița”

Publicat

pe

Palatul Brâncovenesc de la Potlogi a fost animat, astăzi – 3 iunie 2023, de o activitate inedită prin care organizatorii, Complexul Muzeal Curtea Domnească, Universitatea București – Facultatea de Limbi Străine, Consiliul Județean Dâmbovița și Ambasada Greciei la București, au dorit să le dezvăluie iubitorilor de istorie obiceiuri și tabieturi de pe vremea domnitorului Constantin Brâncoveanu, întâmplate la Curtea Palatului construit în localitatea de pe Valea Sabarului.

Expoziția de elemente de îmbrăcăminte, decorațiuni, podoabe, obiecte și ustensile folosite în odăile Palatului la pregătitul și servitul mesei și a băuturilor s-a desfășurat sub titulatura „Rânduiala oaspețelor domnești în vremea lui Constantin Brâncoveanu și a principiilor fanarioți”. Majoritatea pieselor care comun această expoziție tematică provin din colecții particulare. Și nu a fost numai atât! Oaspeții și ceilalți vizitatori aflați astăzi la Palatul Brâncovenesc de la Potlogi au putut să guste din bucate preparate după rețete asemănătoare cu cele folosite în bucătăriile domnești cu câteva sute de ani în urmă.

Gazda acestui eveniment parte a manifestărilor socio-culturale și sportive desfășurate sub egida „Zilele Județului Dâmbovița – 511 ani de atestare documentară” a fost directorul Complexului Muzeal Curtea Domnească – Ovidiu Cârstina. Invitat special – ambasadorul Greciei la București, Excelența Sa doamna Sofia Grammata. Înaltul oaspete a fost primit și însoțit în această vizită de președintele Consiliului Județean Dâmbovița – Corneliu Ștefan. De asemenea, au participat la acest eveniment vicepreședinții Luciana Cristea și Antonel Jîjîie, secretarul de stat Ionuț Săvoiu, deputații Carmen Holban, Marian Țachianu și Radu Popa, secretarul general al județului – Dănuț Popa, primarul municipiului Târgoviște – Daniel Cristian Stan, primarul interimar al comunei Potlogi, Viorel Draghici, alți reprezentanți ai vieții publice dâmbovițene și numeroși turiști veniți din toate colțurile țării.

Șeful administrației județene i-a adresat ambasadoarei Greciei un cuvânt de bun venit pe meleagurile dâmbovițene, în mod deosebit la Palatul Brâncovenesc de la Potlogi. Corneliu Ștefan i-a spus Excelenței Sale Sofia Grammata că este oricând invitată în județul Dâmbovița pentru a vizita și a cunoaște și alte obiective de importanță turistică și istorică, tradițiile și ospitalitatea dâmbovițeană.

Ambasadorul Greciei a mulțumit gazdelor pentru primirea făcută. A vorbit despre prietenia româno-greacă, depre istoria comună și legăturile avute în timp, despre credința creștin-ortodoxă care ne unește, grecii și românii fiind singurele popoare neslave care își ghidează viața, conduita, crezul, după dogmele creștin ortodoxe.

Specialiștii în istorie au făcut o prezentare a expoziției, insistând asupra fiecărui element etalat, asupra provenienței sale și a utilității. Expoziția va putea fi vizitată pe tot parcursul lunii iunie.

Înainte de mult așteptata degustare de bucate gătite după rețete domnești, oaspeții au fost invitați la un miniconcert de muzică medievală susținut de formația „Trei Parale”, care are în componență cercetători de la Muzeul Țăranului Român.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

ACTUALITATE

Babel FAST 2023: Program Ziua a II-a, duminică – 4 iunie

Publicat

pe

Ediția de anul acesta a Festivalului Artelor Spectacolului Babel FAST (3 – 11 iunie 2023) reunește la Târgoviște trupe din 25 de țări, care dau viață la peste 100 de evenimente.

Există, după cum ne-a spus directorul Festivalului și al Teatrului Tony Bulandra Târgovişte, maestrul Mc Ranin, și un program pentru cei cărora… le este frică de teatru, pentru cei care nu rezonează cu sălile de artă dramatică. În piețele publice din municipiu și la Teatrul de Vară, vom avea muzică rock, tarafuri și spectacole de stradă. De asemenea, la această ediție a Babel FAST se va pune accent și pe film.

Program Babel FAST 2023 – Ziua a II-a, duminică – 4 iunie

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT

Web Analytics
View My Stats