Connect with us

ACTUALITATE

„Florin Pomicultorul”, un tânăr care a făcut legământ cu pământul în Priboieni-Argeș

Publicat

pe

Un călător cu treburi care umblă poate mai mult ca noi, jurnaliștii, prin țara asta ne-a făcut o mărturisire. Ne-au spus că, undeva, aproape de Dâmbovița, într-o localitate argeșeană, trăiește un tânăr dăruit total agriculturii. Cu har, cu menire pentru acest tip de îndeletnicire, de care, nu este greu să observi, tinerii fug din păcate, atrași fiind de alte activități care să nu îi epuizeze fizic și care să le aducă câștiguri mari și, ce este mai important pentru ei, într-un timp relativ scurt.

„Mergeți acolo și scrieți ceva frumos despre acel băiat. Merită „, ne-a sugerat, aproape rugător, cunoștiința noastră.

Ne-a scris pe un colț de hârtie un număr de telefon, am mai schimbat câteva vorbe, după care și-a văzut de drum, dar nu înainte de a ne îndemna încă o dată, cu un zâmbet clar în colțul gurii, „să nu uitați să ajungeți la Priboieni, sigur o să vă placă”.

Prinși cu treburi și încurcați de ploile dese și reci de primăvară, au trecut câteva zile până ce am hotărât să apelăm la numărul de telefon lăsat de amicul nostru. Și, uite așa, am ajuns în Priboieni, județul Argeș, o localitate înșirată pe valea pârâului Cârcinov, printre dealurile din sud-vestul județului, la câțiva kilometri de orașul Topoloveni. Nu intrăm prea mult în istoria locurilor, nu vrem să ne abatem de la demersul nostru jurnalistic și nici să plictisim. Putem spune doar că pe aceste dealuri, acum împresurate mai mult de vegetație sălbatică, au existat, până la începutul anilor ’90, vii mănoase, iar vinul obținut aici era recunoscut în toată Muntenia. Din păcate, terasele cu vie au dispărut, înghițite de vremuri și de indiferență. Din loc în loc, mai vezi câte o insulă pictată simetric în verdele haotic. Câte o livadă de cireși, meri sau pruni. Rare! Și, după cum am aflat un pic mai târziu, lucrate cu greutate!

Fermierul Florin Chiuță ne-a așteptat în sat, lângă o suprafață de teren pe care avea o cultură de căpșuni. Ce ți-e și cu tehnologia asta! Nu ne-a trebuit busolă să ne orientăm, nu a trebuit să întrebăm din poartă în poartă. Am primit un „share location” și a fost suficient! Florin ne-a impresionat încă de la început prin atitudinea sa, prin stăpânirea de sine și, ce este mai important, prin încrederea în ziua de mâine și prin dorința de a face ceva util, în ton cu tradiția. Tânărul din Priboieni este unul dintre românii care au pariat pe curaj, muncă și, după cum ne-a spus, pe proiectele cu finanțare europeană prin AFIR. Și a reușit să își îndeplinească visul!

Am fost conduși în zona unde Florin Chiuță deține o triplă cultură de căpșuni, una în câmp deschis, care cohabita excelent cu o plantație de peri, despre care vom vorbi puțin mai târziu, alta pe folie, și cealaltă – acoperită, pentru a fi ferită de intemperii și a grăbi procesul de coacere. Între timp, a sosit în plantație și tatăl lui Florin – Ion Chiuță, cel care a fost permanent lângă tânărul fermier și i-a insuflat și întreținut pasiunea pentru agricultură.

Împreună, tată și fiu, ne-au ținut o lecție din vasta tehnologie a culturilor de căpșuni. Ceva de sezon. La data în care noi ne aflam la Priboieni, căpșunile din soiul Premial erau înflorite. Florin a preconizat că, după 20 mai, va trece la recoltat. Totul se face în etape, ritmic, fără grabă.

Am revenit cu discuțiile la livada de peri. Doar am promis! Aici, s-a format Florin Chiuță, în plantația care are astăzi o vârstă de 15 ani. Perii nu sunt din cine știe ce soi sofisticat. Fructele zemoase, dulci și gustoase, dorite de bucureșteni, provin de la peri sălbatici, luați de pe deal de tatăl lui Florin, plantați, apoi trecuți prin procesul de altoire. Rezistă până la 40 de ani, față de cei obținuți în stațiunile de cercetare, care nu trec de 15 ani.

„Eu eram copil când tata altoia perii. S-a documentat și el. A mai avut și eșecuri, dar nu s-a dat bătut. Așa s-a format livada aceasta. Vă închipuiți. Tata a fost croitor. Ca și mine, a trebuit să treacăt și el prin fazele cunoașterii, să câștige experiență”.

Dar, lucrurile nu se opresc la tradiție. În livada lui Florin Chiuță, au apărut și soiuri noi de păr. Monica, de pildă, este obținut la Institutul Mărăcineni. Se încearcă adaptabilitatea la sol, nivelul redus de tratamente, calitatea, randamentul, cum sunt primite fructele de către clienți.

Ne-au atras atenția dozele de bere agățate de crengile perilor Am întrebat, curioși, la ce folosesc. Răspunsul a venit scurt. Este vorba despre un tratament ecologic. Berea atrage dăunătorii. Insectele care pot face mult rău pomilor fructiferi vin la bere, puzderie, și rămân înecate în doze. Și, astfel, sunt reduse considerabil pierderile și nici nu mai este nevoie să se facă exces de insecticide.

„Acestă metodă ecologică ne poate înlocui trei tratamente chimice pe sezon. Punem berea undeva la începutul lunii iunie, când încep fluturii să zboare, și la 20 de zile trebuie schimbată”, ne-a explicat Florin.

Părul este un soi foarte productiv. Din păcate, anul acesta producția este slabă din cauza frigului. Ne-a spus tânărul fermier că livada de peri este mult mai aproape de sufletul său.

VIDEO

„Aici m-am deprins eu cu viața de fermier. Aici am învățat de la tata să tund și să curăț pomii, să altoiesc. Mi-a intrat în sânge această îndeletnicire care m-a împins către Facultatea de Horticultură de la București”, ne-a povestit Florin, în timp ce pășeam, cu atenție și cu plăcere, printre rândurile de căpșuni.

După încheierea studiilor superioare, tânărul s-a întors acasă și a încheiat legământ cu pământul. A accesat și primele fonduri europene. Și-a sporit suprafețele de pământ. A cumpărat teren, a arendat și, astfel, a construit, încet-încet, o fermă agricolă cum puține sunt în zonă.

Am uitat să spunem! Florin este căsătorit și tatăl a două fetițe superbe. Terenul îl lucrează în familie. Este sprijinit în toate activitățile specifice de soție și de părinți.

„Prin fonduri europene obținute prin AFIR, prin Programul Tânăr Fermier, am reușit să ne dezvoltăm exploatația, să ne achiziționăm utilaje agricole, pompe de stropit, motocositori, motopompe. Toate aceste elemente ne-au ușurat mult munca și ne-au ajutat să performăm. Am plantat și mai mulți pomi. Ne-am lărgit activitatea, trecând de la un simplu hobby, de la o plăcere simplă, la o adevărată afacere, care să ne aducă și profit. Am reușit să trăim din agricultură”, ne-a spus Florin Chiuță.

Tânărul fermier are acum în derulare un alt proiect deosebit de important pentru dezvoltarea exploatației agricole, pentru atingerea unor rezultate. Este vorba de un proiect de promovare a produselor obținute în fermă.

„Noi vrem să vindem pe piața locală. Vrem să formăm un lanț scurt cu alți fermieri de la noi din zonă, cu magazinele de aici. Avem parteneri locali. Le vindem fructele noastre și produsele secundare, dar livrăm, la cerere, și în București”.

Ne-a mai vorbit Florin și despre fructele pe care le obține, despre folosirea unor tehnologii ecologice, astfel încât să reducă la maximum folosirea substanțelor chimice.

„Fructele noastre au gust și savoare, nu ce găsim de obicei în supermarket. Am început și cu procesarea fructelor, să obținem sucul de mere, dulcețuri. Soiul de căpșuni pe care îl cultivăm este unul deosebit și ne permite să producem un gem fără adaos de zahăr, sirop, sucuri concentrate, produse pe care să le putem oferi clienților noștri tot timpul anului. Acesta este scopul final. Să nu pierdem nimic din fructele pe care le obținem. Și, foarte important, să fie curate, fără prea multe tratamente aplicate”, a adăugat tânărul fermier.

Și am mai aflat multe secrete ale meseriei de pomicultor, de horticultor, dar mai avem timp. O să ne întoarcem curând la Priboieni.

Va urma.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

„Cununa Nucetului” a strălucit pe scena Festivalului de Folclor din Malaga, Spania!

Publicat

pe

Încă o reușită în plan al imaginii și dezvoltării artistice pentru copiii și adolescenții care alcătuiesc Grupul Folcloric „Cununa Nucetului”, județul Dâmbovița. Micii dansatori au participat în aceste zile la Festivalul folcloric „Rapsodia de Toamnă” desfășurat în Malaga, Spania.

Dansatorii din Nucet au fost răsplătiți cu ropote de aplauze de spectatorii spanioli și de românii care trăiesc pe meleagurile iberice. La fel au fost întâmpinați și membrii Ansamblului „Florile Chindiei” din Târgoviște, el de-al doilea grup care a reprezentat județul Dâmbovița la Festivalul de la Malaga.

De precizat că acest eveniment artistic a adus pe scenă dansatori și interpreți de folclor din România și din toate comunitățile românești din Spania. Festivalul, aflat la prima ediție, a fost organizat de Departamentul Românilor de Pretutindeni, evident, cu sprijinul unor sponsori generoși și iubitori de cultură și folclor.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Anul universitar la Târgoviște s-a deschis cu inaugurarea Bibliotecii și punerea pietrei de temelie pentru biserica din Campus

Publicat

pe

Anul universitar la Târgoviște a debutat într-un mod inedit și, cu siguranță, unic la nivel național, încununat cu trei evenimente, respectiv: punerea pietrei de temelie pentru biserica din Campusul Universității Valahia, cu hramul „Sfinții Trei Ierarhi”, inaugurarea Bibliotecii Universitare și, bineînțeles, deschiderea amfiteatrelor pentru cele câteva mii de studenți care își construiesc aici drumul către viitor.

Manifestarea s-a desfășurat în scuarul din fața Bibliotecii, un așezământ cum puține există în țară, prin arhitectură, gestionarea spațiului într-un mod futurist, cald, deschis. Un ambient delectant pentru inimă și minte.

Cuvântul de deschidere l-a avut rectorul Universității Valahia din Târgoviște, conferențiar universitar doctor inginer Ioan Corneliu Sălișteanu. A spus rectorul că universitatea târgovișteană este vie, fiindcă se află într-o permanentă prefacere, într-o permanentă schimbare. I-a îndemnat Ioan Corneliu Sălișteanu pe studenți să nu se grăbească să corespundă unui anume tipar impus, ci să își acorde un răgaz în care să descopere cine sunt și ce pot ajunge. Așezămintele trainice, a mai spus rectorul Universității Valahia, nu apar din întâmplare, ele sunt rezultatul unei viziuni, al unei voințe și al unei munci care, de multe ori, nu este înțeleasă pe deplin. A amintit conferențiarul universitar Ioan Corneliu Sălișteanu de fondatorii acestei instituții de învățământ superior, cei care „au dovedit că au avut curajul și determinarea de a vedea în Târgoviște locul potrivit pentru un spațiu academic capabil să formeze generații”.

Debutul anului universitar, a mai precizat rectorul Corneliu Sălișteanu, vine cu două momente cu o puternică încărcătură simbolică. Punerea pietrei de temelie la biserica Universității, un „gest menit să ne îndrepte privirea către valorile care vor veni, dincolo de trecerea timpului. Într-un campus în care, fără încetare, se aud glasurile tinerilor, pașii cadrelor didactice și ritmul neobosit al vieții intelectuale, va exista de acum înainte și un loc al reflecției spirituale”. Celălalt moment de care a vorbit celor prezenți rectorul Corneliu Sălișteanu l-a constituit inaugurarea Bibliotecii Universitare, „un alt fel de temelie. Dacă în biserică omul își pleacă sufletul înaintea lui Dumnezeu, în bibliotecă își va așeza întrebările înaintea cărților”.

Biblioteca a fost construită în baza unui proiect care a primit finanțare prin PNRR. Valoarea investiției s-a ridicat la 40 de milioane de lei.

Secretarul de stat în Ministerul Educației și Cercetării profesor universitar doctor Gigel Paraschiv a vorbit despre cei 34 de ani scurși de la momentul fondării Universității Valahia. Au fost ani de muncă, de eforturi, de energie consumată. Secretarul de stat a adus mulțumiri cadrelor didactice și personalului nedidactic, pentru toate eforturile depuse în vederea dezvoltarii continue a Universității Valahia, pentru menținerea acesteia în topul performanței. Studenților le-a recomandat profesorul Gigel Paraschiv să-și mențină curiozitatea vie, să pună întrebări profesorilor, să caute singuri răspunsuri, să se bucure de tinerețe, de viață, dar să facă totul cu măsură. În orice, a mărturisit secretarul de stat, trebuie să existe o măsură. Le-a dezvăluit celor de față profesorul Gigel Paraschiv că în toată țara, în toate centrele unde există instituții de învățământ superior, a dat ca exemplu Universitatea Valahia din Târgoviște, pentru buna colaborare existentă între autoritățile locale și cele județene cu universitatea, pentru susținerea de care a beneficiat întotdeauna din partea acestor entități, a Bisericii și a oamenilor de afaceri din Dâmbovița.

Președintele Comisiei pentru Învățământ din cadrul Camerei Deputaților, Alexandru Mihai Ghigiu, a spus că, în această zi de deschidere a anului universitar, studenții sunt cei mai importanți. A mai precizat deputatul că școala, alături de biserică, reprezintă inima oricărei comunități. Resursa umană, a adăugat Alexandru Mihai Ghigiu, este cea mai importantă în orice țară. Și președintele Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților a avut câteva sfaturi pentru studenți. Să fie curajoși, să pună întrebări, să chestioneze orice li se spune. I-a mai încurajat să greșească, fiindcă dacă greșesc înseamnă că au încercat, că s-au implicat și, în final, au învățat din acele greșeli. Studenții, a spus deputatul, sunt în perioada în care pot acumula acele competențe de care vor avea nevoie pe piața muncii. „Singurul lucru care vă urmează peste tot sunt competențele”.

Președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, a mărturisit că, de fiecare dată, vine cu drag și cu emoție la deschiderea anului universitar. A vorbit Corneliu Ștefan despre cele trei evenimente importante pentru comunitatea locală, pentru Universitatea Valahia, care au fost parcurse în acea zi.

„Deschidem cu emoție, dar și cu bucurie anul universitar. Al doilea eveniment important, inaugurăm o bibliotecă. Nu inaugurăm o clădire, ci un spațiu în care studenții și profesorii pot veni în fiecare zi pentru aprofundarea cunoștințelor, dar și pentru tot ceea ce au de făcut în cadrul universitar. Și, nu în ultimul rând, la inițiativa Înalt Prea Sfinției Sale Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, punem piatra de temelie pentru biserica Universității. În concluzie, astăzi, prin cele trei evenimente, marcăm trei momente importante pentru viața comunității dâmbovițene. Credință, educație și viitor”, a spus Corneliu Ștefan – președintele Consiliului Județean Dâmbovița.

Primarul municipiului Târgoviște, Cristian Daniel Stan, a spus că deschiderea anului universitar reprezintă un moment de importanță nu numai pentru instituția de învățământ superior, ci pentru întreaga comunitate, fiindcă educația este fundamentul unei societăți civilizate.

„Un om educat este un om puternic. Un om educat este rezistent la manipulare. O societate educată este o societate puternică”.

A mai vorbit Bogdan Georgian Dumitrache – președintelele Ligii Studenților din Universitatea Valahia din Târgoviște. Studentul a mulțumit conducerii instituției pentru colaborare, pentru condițiile de studii oferite, cadrelor didactice universitare, dar și reprezentanților administrației publice locale și județene.

Conferențiarul universitar doctor Claudia Gilia, președintele Senatului Universității Valahia din Târgoviște a spus că începutul unui nou an universitar aduce speranță și entuziasm. În sălile de curs se întâlnesc din nou visurile tinerilor, vocația dascălilor și convingerea tuturor celor care cred în puterea educației de a schimba vieți.

„Celor care pășesc pentru prima dată în universitate le spunem din inimă: Bine ați venit! Celor care revin le dorim să continue cu hotărâre drumul început și să descopere noi motive de a fi mândri de alegerea lor.

Dragi studenți, începeți acest an cu speranța că universitatea vă va oferi șansa de a vă descoperi vocația, de a vă dezvolta și de a pune bazele unei cariere care să vă aducă împlinire. Aici veți întâlni oameni care să vă inspire, provocări care așteaptă soluții de la voi, experiențe care vă vor însoți mult dincolo de anii studenției. Entuziasmul vostru ne bucură și ne responsabilizează. Păstrați curajul de a visa, libertatea de a pune întrebări și dorința de a cunoaște. Dați-le putere prin muncă și perseverență și aveți încredere în ceea ce puteți deveni. Urmați îndemnul marelui poet roman Publius Vergilius Maro: Labor omnia vincit (Prin muncă stăruitoare se înving obstacolele). Universitatea prinde viață prin voi: prin ideile și energia pe care le aduceți în sălile de curs și seminar, în conferințe și proiecte”, a transmis președintele Senatului Universității Valahia – Claudia Gilia.

Înalt Prea Sfinția Sa Nifon – Arhiepiscopul și Mitropolitul Târgoviștei a vorbit celor prezenți cu mult har despre educație, magnifică comoară a umanității, „temelia pe care se clădește viitorul unei națiuni și izvorul din care se hrănește bunăstarea unei societăți”. Educația, a mai spus Înalt Prea Sfinția Sa Nifon, este scutul care ne apără de rătăcirile ideologice ale epocii moderne, de radicalismele ce tulbură pacea comunităților și de excesele doctrinare ale ideologiilor ce pot deturna distructiv destinul popoarelor”.

După consumarea momentelor de alocuțiuni, a urmat punerea pietrei de temelie la biserica Universității Valahia din Târgoviște de către Înalt Prea Sfinția Sa Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, și tăierea panglicii inaugurale a Bibliotecii Universitare.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

Cele mai citite