Connect with us

OPINII

Solicitările dascălilor transformă ordonanța austerității într-un fâs cu apă rece!

Publicat

pe

Vremurile pe care le trăim sunt confuze, legile, normele după care ne ghidăm viața, interpretabile. Oamenii care ne conduc, nu. Știu clar ce vor. Își cunosc și urmăresc interesele pas cu pas. Nu își pun în pericol pozițiile, retribuțiile și alte avantaje personale sau de grup. Exemplu concret: lălăiala cu pensiile speciale. Se caută tot soiul de tertipuri pentru a nu afecta prea mult sângele albastru bugetar. Cumulul pensiilor cu salariile s-a aranjat. Mai urmează o formulă de abracadabra, să potolească verva Uniunii Europene și, gata, se face liniște și în ograda specialilor.

Zilele trecute, înainte de apariția ordonanței austerității, considerată de capii sectorului bugetar a fi un cataclism și care mai de care comentau și așteptau să iasă documentul din tulumba cabinetului Ciucă, de parcă venea sfârșitul lumii peste ei, și-au anunțat ieșirea pe scena publică și sindicaliștii din învățământ. Nu cer decât ceea ce solicită dumnealor de când le funcționează sindicatele: salarii, și, ca să existe și o nuanță de interes pentru domeniu, solicită puterii să fie preocupată mai mult de educație.

Nu știu cum se împacă ordonanța austerității cu doleanțele cadrelor didactice pentru salarii mai mari. Pare un nonsens. Practic, Guvernul României, acum, înainte de rotativa istorică, este pus în fața unei situații ciudate. Și-a asumat răspunderea că va tăia felii barosane din cozonacul bugetar, iar acum, dacă vine greva din învățământ, probabil că va ieși cu promisiuni sau chiar cu măsuri de adăugat ceva la salariilor amărâților din învățământ.

Dacă puterea cedează la presiunile juste sau mai puțin juste ale dascălilor care solicită drepturile neacordate înseamnă că ordonanța austerității a fost un fâs cu apă rece. O bășină de amețit poporul nebugetar! Și, uite așa, o să ducem cu toții în cârcă amarul, din inconsecvență în inconsecvență și din interes în interes.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Campanie electorală între grotesc, banalitate și derizoriu

Publicat

pe

Este așa o debandadă pe piața electorală din România! Toată lumea atacă pe toată lumea. Acuzele sunt puerile. Parcă nici în anii 90, atunci când începuse să mijească democrația în România, nu se întâmpla așa ceva! Temele de campanie erau altele, bine întocmite, bine expuse, cu logică și substanță. Acum, vedem că aparițiile candidaților pentru funcția de președinte al României sunt superficiale, nesigure, fără o problematică socio-economică importantă. Mai toți mizează pe coarda sensibilă a electoratului. Cum au dus-o în copilărie, ce jucării au avut, când s-au sărutat prima dată cu o fată… Întrebările puse de jurnaliști la diferite emisiuni radio sau TV, bineînțeles, din pachetul creat de consilierii de campanie, ne-au dat pe spate! Auzi ce l-au întrebat unii într-o dimineață pe Ciolacu, la radio. Dacă a dormit vreodată dezbrăcat complet! Și candidatul a răspuns da! O nebunie!

Bă, conțopiștilor, păi asta mă interesează pe mine să aflu de la un președinte care vreau să ne scoată din necazurile vremii, dacă a dormit fără chiloți pe el? Și nu vă spun că șirul întrebărilor penibile a continuat. Și prezidențiabilul a răspuns telegrafic, cu da sau nu. Nu a avut încotro. A fost târât într-un joc grotesc.

Într-o altă emisiune, la TV, candidații trebuie să mănânce picant. De ce? Care este logica acestui format? Să îi usture undeva? Simplu. Să îi duci pe bieții oameni în mrejele banalității. Să nu mai înțelegi nimic.

Lasconi apare la televizor și spune numai prostii, evident, cu un zâmbet larg de mamă grijulie. În rest, nu pare să știe nimic. Mă interesează pe mine, cetățean alegător, dacă îl iartă ea sau nu pe Băsescu pentru că a colaborat cu securitatea? Ne-a mai spus așa, cu intonație de actriță amatoare, că o trezea mumă-sa dimineața să se ducă la școală și ea se enerva. Ca să vezi!

Nu vi se pare că această campanie electorală a fost dusă în derizoriu? După tot ceea ce se întâmplă pe teren nu cred că mai contează prea mult sondajele care sunt făcute după alte norme. Alegerile prezidențiale par să fie… surprinzătoare. Oricum, cu Marcel Ciolacu în turul doi. Aparatul politic al PSD este unul imens și lucrează brici. Despre restul, nu mă pot pronunța. Depinde ce se mai divaghează în spațiul public. Poate, cine știe, ne spune vreun candidat la ce vârstă a schimbat dinții de lapte! Să nu stricăm ritmul…

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

OPINII

A fi sau a nu fi președinte!

Publicat

pe

Să nu credeți în sondaje. Sau măcar să le luați în considerație mai puțin. Se lucrează acum pe modul manipulare. O formă finuță de a îmbrobodi electoratul în funcție de cine și când plătește.

Până mai ieri, nu știu câte case de sondaj îi situa pe primele poziții ale încrederii electoratului pe Marcel Ciolacu și George Simion. Geoană care, în ultimul timp, este puternic mitraliat din toate pozițiile, a rămas în spate. Și parcă nu mai are forță să își revină. Lasconi pierde și ea teren, chiar dacă este mămoasă. De la sondaj la sondaj, unii amorțesc iar alții prind puteri de zmei.

Acum, hopa! Lângă Marcel Ciolacu, care a fost tot timpul pe primul loc, cel mai tare, a apărut Nicolae Ciucă. Se vrea ca cei doi să intre în turul doi al alegerilor prezidențiale din România. Zeii Coaliției!

De fapt, dacă analizăm întreaga epopee preelectorală, pas cu pas, declarație cu declarație, context cu context, cuvânt cu cuvânt, este ușor de dedus că aici s-a vrut a se ajunge. La o confruntare Ciolacu – Ciucă. Dar, cine să fie președinte? Jocurile ar putea fi date peste cap de George Simion sau de Elena Lasconi. Depinde de vibrațiile fiecăruia din campania electorală!

Nu sunt sigur că Marcel Ciolacu ar dori să devină președintele României. Sincer? Cred că la început nu a vrut. Dar, nu se știe cum gândește acum. L-am urmărit când prezenta „Proiectul pentru România”, cu mult aplomb, cu convingere, energie, siguranță, optimism. Nu părea că ar fi omul care nu își dorește să câștige alegerile prezidențiale. L-ar prinde funcția. Ar fi altceva. Un alt imbold, un alt instinct, un alt tip de relaționare. O resetare totală a mașinăriei prezidențiale. Dar, eu unul, am constatat că îi stă mai bine premier. Sunt convins că mulți dintre colegii de partid gândesc la fel. De fapt, social-democrații aflați în funcții prin administrație – municipii, orașe, comune, prin diverse ministere și companii îl vor șef al Guvernului. Omul care să țină în mâini pâinea și cuțitul, care să gestioneze acest organism viu care este țara. Să scoată România la liman. Din postura de președinte, nu cred că poate prea mult. Altele îi sunt rosturile la Cotroceni.

Pentru PSD, pare mai mult o chestiune de orgoliu. Sunt 20 de ani în care, între zidurile Palatului Prezidențial, au stat doi politicieni de dreapta, doi înfumurați care, ori de câte ori au avut ocazia, au dat cu flit PSD-ului. Social-democrații au ambiția de a cuceri anul acesta Cotroceniul, chiar cu riscul de a sacrifica un prim ministru foarte bun.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite