Connect with us

ACTUALITATE

Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni a fost redeschis într-un alt concept expozițional

Publicat

pe

Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni din Târgoviște (situat pe strada Justiției, lângă Casa Armatei) și-a redeschis porțile, astăzi – 2 iunie 2023, de „Zilele Județului Dâmbovița”, după o pauză de mai multe luni, perioadă în care s-au desfășurat lucrări de reabilitare și de repunere în valoare, după un concept nou, a exponatelor de patrimoniu. După cum a precizat directorul Complexului Muzeal Curtea Domnească, Ovidiu Cârstina, nu se putea ajunge la acest eveniment inaugural fără implicarea conducerii Consiliului Județean Dâmbovița, fără sprijinul financiar acordat de administrația publică județeană. A mai spus directorul Cârstina că, în toată istoria acestui muzeu, este pentru prima dată, după deschiderea așezământului, în anul 1967, când intervine noul, schimbarea, un alt concept expozițional, în ton cu vremurile pe care le trăim.

 

Președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, a precizat că Muzeul Scriitorilor reprezintă o verigă importantă în cadrul culturii și spiritualității dâmbovițene și naționale. A mărturisit Corneliu Ștefan, cu deplină satisfacție, că, dacă anul trecut, de Zilele Județului Dâmbovița, a fost redeschisă, după ample lucrări de punere în valoare a tezaurului istoric, Curtea Domnească din Târgoviște, acum, tot de Zilele Județului, a fost redeschis, sub un nou concept, Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni. Consideră președintele CJD că este o onoare pentru autoritățile județului să se implice pentru conservarea culturii județene, pentru redeschiderea instituțiilor care ne păstrează rădăcinile identității.


Corneliu Ștefan a mulțumit conducerii Complexului Muzeal Curtea Domnească Târgoviște, cercetătorilor și celorlalți angajați de la Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni fiindcă au trudit pentru reamenajarea spațiilor expoziționale, pentru punerea în valoare a tuturor elementelor care comun acest lăcaș cultural.

Directorul Ovidiu Cârstina a dat apoi citire unei scrisori pe care Alexandru Brătescu Voinești, cel care a locuit și creat în acest spațiu fermecător din inima Târgoviștei, i-a trimis-o lui Titu Maiorescu. În această epistolă, scriitorul descrie, cu inspirație și mult har literar, peisajul minunat al zonei în care și-a construit casa devenită acum muzeu, împrejurimile și tot ceea ce îi cuprindea privirea până departe, spre falnicele culmi ale Bucegilor.

Un cuvânt elogios la adresa culturii dâmbovițene, a avut și primarul Cristian Daniel Stan. Edilul municipiului a spus că este datoria celor care conduc destinele comunității să pună în valoare, să aducă în lumină tot ceea ce are județul nostru mai bun, tot ceea ce ne reprezintă. Patrimoniul cultural dâmbovițean, a mai spus primarul Târgoviștei, trebuie promovat, trebuie să fie cunoscut.

Un discurs elevat, foarte bine brodat cu elemente de unicitate, cu argumente solide, validate de istorie, a avut și deputatul Ionuț Vulpescu – fost ministru al Culturii. A spus demnitarul, realizator al excepționalului podcast cultural „Avangarda”, că Dâmbovița nu este numai „județ domnesc”, cum l-a numit cu două seri în urmă academicianul Elena Filitti, ci și un județ literar, fiindcă aici sunt urmele neșterse ale începuturilor limbii literare românești. A amintit Ionuț Vulpescu de Ienăchiță Văcărescu, de Elena Văcărescu, de „Ruinurile” lui Vasile Cârlova, de fabulele lui Grigore Alexandrescu, mai proaspete ca niciodată, de Ion Heliade Rădulescu, primul președinte al Academiei Române, de cărturarul Ion Ghica, și el de câteva ori președintele Academiei Române. A vorbit fostul ministru al Culturii despre Școala de la Târgoviște, de Mircea Horia Simionescu, autorul „Ingeniosului Bine Temperat”, de Costache Olăreanu și Radu Petrescu a cărui locuință se afla nu departe de incinta actualului Muzeu al Scriitorilor Dâmbovițeni.

Au mai ținut alocuțiuni emoționante, pline de pilde, istorie și inedit, directorul Editurii Bibliotheca – Mihai Stan și scriitorul și profesorul universitar George Coandă, buni cunoscători ai trecutului dâmbovițean și trăitori în vremuri în care s-a făurit o bună parte din spiritualitatea și cultura locală.

După consumarea acestui formidabil colaj istoric, expus cu talent de vorbitori și grăbit un pic de norii grei de ploaie care se rostogoleau pe cer dinspre munte, toți cei prezenți au intrat, spre delectare și readucere aminte, în saloanele Muzeului Scriitorilor Dâmbovițeni, unde exponatele așezate simetric, într-o ordine cronologică, toate creând parcă povești, secvențe aduse din istorie, așteptau să fie privite cu ochii și cu inima.

Nu trebuie să trecem cu vederea faptul că la acest eveniment cultural cu valoare de unicitate consumat în cadrul sărbătoririi a 511 ani de atestare documentară a județului Dâmbovița au mai participat vicepreședinții Consiliului Județean Dâmbovița – Luciana Cristea și Antonel Jîjîie, secretarul general al județului – Dănuț Popa, deputatul Carmen Holban, secretarul de stat Ionuț Săvoiu, numeroși membri ai Societăți Scriitorilor Dâmbovițeni și jurnaliști.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Nucetul a fost în dublă sărbătoare: Izvorului Tămăduirii și Ziua Comunei

Publicat

pe

Pentru cine nu știe, Mănăstirea Nucet nu ar fi arătat așa cum se prezintă astăzi, o adevărată perlă a ortodoxiei românești, un lăcaș de închinăciune cum puține există în țară, dacă în urmă cu mulți ani câțiva fii ai acestui județ, îi numim aici pe Ion Dumitru – fost director al RNP Romsilva și pe regretații Ion Stan – fiu al satului, deputat în Parlamentul României, Costel Preda – fost director al Direcției Silvice Dâmbovița, Victor Sanda – fost prefect al județului Dâmbovița și mulți alții, nu ar fi dat o mână de ajutor serioasă pentru renașterea parcă din propria cenușă a Mănăstirii Nucet. Un rol important l-au avut și capii Bisericii Străbune care au vegheat și contribuit la împlinirea acestui vis divin. Pe aici, prin anii 70-90, printre zidurile vechilor chilii și cele de la intrare în incinta mănăstirii, copiii din sat se jucau de-a războiul, încingeau partide de fotbal sau, unii mai curajoși, urcau în turla bisericii pentru a căuta ouă de păsări sau pentru a admira așezarea de la înălțime.

Ani la rândul, doar clopotul din fața bisericii, prins în mijlocul unei schele din lemn, bine construită, străjuită de câțiva brazi semeți, bătea grav, cu un sunet fulgera până dincolo de hotarele satului. Acum, totul este astfel. Dumnezeu a ținut cu această comunitate, a dat har și putere celor care au trudit aici și au întâmpinat destule greutăți până când totul s-a săvârșit. Să nu uităm că, sub poala pădurii au ostenit, la începuturi, câteva călugărițe care viețuiau într-un vagon de campanie, cu destule lipsuri, dar cu gândul și inima la Dumnezeu! Dar asta este o altă poveste pe care, odată și odată, o vom pune în pagină…

Revenind la ziua de astăzi când lumea creștin ortodoxă cinstește sărbătorea de „Izvorul Tămăduirii”, ziua în care, spune legenda, un orb și-a recapătat vederea după ce Maica Domnului i-a vestit viitorului împărat Leon cel Mare să-l ducă pe bietul om în pădurea din apropierea Constantinopolului, să îi potolească setea și să îi spele fața. După ce-i atinge ochii cu apa acelui izvor, orbul vede din nou. Când Leon cel Mare ajunge împarat, în acel loc sfânt din pădure, înalță o biserică drept semn al recunoștinței pentru minunea săvârșită de Maica Domnului.

Și la Nucet, la umbra pădurii, la câțiva pași de mănăstire, dăinuie de ani buni „fântâna de leac”. Un loc respectat de localnici, dar care, o mare perioadă de timp, fiindcă așa erau vremurile și orânduirea, a zăcut neamenajată. Izvorul de leac a fost refăcut odată cu mănăstirea. Acum, a devenit un adevărat loc de pelerinaj pentru creștin ortodocșii din județ, dar și din alte zone ale țării.

De Izvorul Tămăduirii, vin oamenii aici cu miile pentru a participa la slujba religioasă săvârșită de Înalt Prea Sfinția Sa Nifon, Arhiepiscopul și Mitropolitul Târgoviștei, și pentru a lua apă sfințită, care să-i ocrotească de bolii și alte necazuri ale trupului și firii.

De 18 ani Nucetul, de Izvorul Tămăduirii, devine un epicentru al credinței și smereniei creștin ortodoxe. Locul unde oamenii vin, blajini, cu inimile deschise, cu ardoare și încredere deplină în Mântuitorul Nostru Iisus Hristos. Sărbătorea religioasă a devenit una emblematică pentru Nucet, care, în același interval de timp, sărbătorește și „Ziua Comunei”. Localnicii, după ce se încheie Sfânta Liturghie de la Mănăstire, după sfințirea apei, merg să petreacă în perimetrul pregătit special de administrația publică locală, unde, în cinstea satului, este organizat și un spectacol muzical artistic. Gazdă la acest eveniment cultural deosebit a fost primarul comunei Nucet – Luisa Bărboiu.

De precizat că, astăzi, de Izvorul Tămăduirii, la Nucet au fost prezenți președintele Consiliului Județean Dâmbovița – Corneliu Ștefan, vicepreședinții Luciana Cristea și Antonel Jîjîie, prefectul Marian Tănase, deputații Carmen Holban și Laurențiu Neculăescu, președintele Senatului Universității Valahia din Târgoviște – Claudia Gilia, președintele Administrației Fondului de Mediu – Florin Bănică, primari ai mai multor localități din județ, consilieri județeni, șefi de instituții și, evident, sute de credincioși veniți din toate colțurile județului.

În cuvântul său de învățătură, ÎPS Nifon , Arhiepiscopul și Mitropolitul Târgoviștei, a amintit de dimensiunea teologică a acestei sărbătorii, arătând că Izvorul Tămăduirii are în centrul său pe Maica Domnului, pe Cea care L-a născut pe Fiul lui Dumnezeu, Biruitorul morții, pe Cea care mijlocește pururi pentru noi și se constituie în expresia cea mai înaltă a iubirii Creatorului.

„De aceea, privind spre Maica Domnului, ca spre izvorul nesecat al milostivirii dumnezeiești, vedem pe cea prin care Fiul lui Dumnezeu a intrat în istoria noastră și a înnoit definitiv chipul lumii”, a precizat ÎPS Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei.

A mai spus Înaltul Ierarh că Izvorul Tămăduirii este o sărbătoare care poate fi înțeleasă numai din perspectiva Învierii Domnului, izvorul credinței, mărturiei și vieții noastre, minunea care a transformat ireversibil istoria și civilizația umană.

Președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, a spus că a participat cu inima deschisă și cu binecuvântarea Înaltpreasfinției Sale, Părintele Arhiepiscop și Mitropolit Nifon la sărbătoarea de la Nucet.

„Am fost alături de oameni veniți atât din județul nostru, cât și din alte zone ale țării, la slujba oficiată cu acest prilej.Este una dintre acele zile în care ne oprim din ritmul cotidian și ne întoarcem gândul către lucrurile care contează cu adevărat, iar numărul mare de credincioși arată cât de importante rămân astfel de momente.

M-am bucurat să văd atât de mulți oameni prezenți la slujbă și la Procesiunea la „Fântâna de Leac”, pentru că din astfel de clipe ne luăm liniștea și puterea de a merge mai departe”, este mesajul transmis de Corneliu Ștefan – președintele Consiliului Județean Dâmbovița.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Nuclearelectrica și Universitatea Valahia înființează programul de masterat „Tehnologii avansate pentru industria nucleară”

Publicat

pe

Nuclearelectrica și Universitatea Valahia din Târgoviște au înființat, în cadrul domeniului de studii universitare de masterat inginerie energetică, programul de masterat „Tehnologii avansate pentru industria nucleară”, care va fi disponibil începând cu anul universitar 2026‑2027.

„Programul de masterat are 120 de credite transferabile și va fi cu predare în limba engleză. Obiectivul înființării acestui program de masterat este valorificarea oportunității de dezvoltare a specialiștilor în tehnologii nucleare avansate pentru industria nucleară, reactoare modulare mici, practic implementarea concretă a unei oportunități educaționale, care să conducă la formarea generației de specialiști în tehnologii avansate, capabilă să susțină, prin specializare aplicată, pe termen mediu și lung, implementarea și operarea acestor tehnologii.

Dezvoltarea proiectului reactoarelor modulare mici de la Doicești creează cadrul pentru formarea de noi specialiști în energetică nucleară la nivel național, permițând, astfel, poziționarea avantajoasă a României, într-un domeniu de interes major la nivel european și internațional – atingerea de economii de scală în utilizarea tehnologiilor nucleare avansate cu scop comercial”, se precizează într-un comunicat de presă transmis către mass-media.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite