Connect with us

POLITIC

Senatorul Titus Corlățean a pledat la Strasbourg pentru drepturile minorităților naționale din Ungaria și Ucraina

Publicat

pe

Senatorul Titus Corlățean se află în aceste zile la Strasbourg, la lucrările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. În acest interval de timp, președintele Comisiei de Politică Externă a Senatului României a avut o serie de întrevederi cu politicieni din diferite țări europene, temele de discuții vizând securitate în Europa, situația minorităților naționale din unele state și respectarea unor drepturi fundamentale. Senatorul român l-a interpelat pe Péter Szijjártó, ministrul de Externe și al Comerțului din Ungaria.

„I-am cerut ministrului Szijjártó ca Ungaria și guvernul de la Budapesta să adopte în sfârșit, după atâția ani, deciziile necesare pentru a asigura reprezentarea reală a etnicilor români și a celorlalte minorități naționale din Ungaria în Parlamentul ungar, știut fiind că actualul sistem de reprezentare prin intermediul „purtătorilor de cuvănt” e o farsă. Reprezentarea politică în Parlament e un lucru solicitat de peste 30 de ani de românii din Ungaria și de România, ca „stat înrudit”, e și o cerință a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a condamnat Ungaria în 2022″, a precizat Titus Corlățean.

Răspunsul dat de reprezentantul Guvernului Ungar a fost unul dezamăgitor pentru senatorul Titus Corlățean, fapt care, așa după cum s-a exprimat senatorul PSD, trebuie să ducă la continuarea discuțiilor bilaterale, a presiunilor politice din partea Parlamentulului României, a Guvernului țării noastre astfel încât Ungaria să respecte statul minorităților naționale.

„Legat de situația etnicilor români, unguri și alte minorități din Ucraina și respectiv Avizul recent al Comisiei de la Veneția, critic față de legea ucraineană privind minoritățile naționale, i-am spus direct ministrului ungar că România are o altă modalitate de abordare. Este interesul nostru fundamental de a susține Ucraina în fața războiului de agresiune rus și pentru ca la frontierele noastre să fie un stat ucrainean dedicat UE și NATO și nu o Rusie agresivă, cu un regim nedemocratic.

În același timp, interesul nostru legitim, fundamentat pe standardele europene, de a vedea prezervarea identității naționale a etnicilor români, începând cu dreptul la educație în limba română nu a apărut acum, în perioada de război, nu are legătură cu influențe ruse și este o preocupare constantă a Bucureștiului de peste 30 de ani. Dar că nu procedăm ca Budapesta. Diferența este clară. Chiar și în condițiile în care deocamdată constatăm că nu există reciprocitate din partea ucraineană.

Gustul nostru amar este real și, deși înțelegem pe deplin contextul dramatic al războiului de agresiune, ar fi firesc, în această etapă, ca autoritățile de la Kiev cel puțin să se abțină de la adoptarea unor măsuri suplimentare, care să facă și mai dificilă situația etnicilor români, măsuri care iată, și în 2017, și în 2023 sunt criticate și de Comisia de la Veneția. Standardele europene trebuie sa fie aceleași pentru toți, doar că apele se separă când e vorba de modalitatea de acțiune”, a mai spus senatorul Titus Corlățean.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

POLITIC

Moțiunea senatorului Corlățean „Practici abuzive de separare a copiilor de mediul lor familial”, dezbătută la APCE

Publicat

pe

Senatorul Titus Corlățean a fost invitat, săptămâna trecută, în calitate de vorbitor principal, alături de alți doi experți internaționali, la audierea organizată la Paris de Comisia Afaceri Sociale a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Audierea a avut la bază moțiunea de rezoluție „Practici abuzive de separare a copiilor de mediul lor familial” pe care președintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României a inițiat-o în urmă cu câteva luni la Consiliul Europei.

În deschiderea dezbaterilor de la Paris, senatorul Corlățean a făcut o prezentare detaliată a demersurilor pe care le-a desfășurat, în ultimii ani, împreună cu colegi din Parlamentul României, la solicitarea mai multor familii de români din străinătate, ca urmare a separării brutale a copiilor de părinți, cu încălcarea gravă a procedurilor de către angajați ai serviciilor sociale din țara de domiciliu și prin invocarea unor motivații netemeinice, a căror veridicitate a fost prea puțin analizată.

„Moțiunea a fost inspirată din drame trăite de numeroase familii de români care trăiesc în state din Europa de Vest și Nordică, dar și de familii având alte cetățenii.

Am evocat cu această ocazie traumele suferite de-a lungul timpului de familiile Bodnariu în Norvegia, Furdui în Germania, Rotundu în Danemarca, Hermina Gheorghe în Danemarca, Mihaela Seidler în Germania și, mai nou, drama trăită de familia Samson în Suedia.

Sper ca după această audiere, în ciuda obstacolelor vizibile sau mai puțin vizibile din partea celor care se simt vizați, să putem avansa spre decizia APCE/ Comisia afaceri sociale de a desemna un raportor european pe această temă, în vedere adoptării unui raport, cu concluzii și recomandări adresate statelor.

Chiar dacă unii europeni prezenți la audiere nu s-au simțit confortabil, destui alții au fost șocați să audă în detaliu tipul de abuzuri și tratamente discriminatorii aplicate de agenții unor servicii sociale din state europene, altfel vechi și prospere democrații, tot mai mult însă secularizate și tot mai insensibile față de importanța covârșitoare a relației părinți-copii”, a precizat Titus Corlățean.

Senatorul român a mai arătat că acest proces de separare este în foarte multe situații unul ireversibil, care lasă în urmă traume cu consecințe incalculabile pentru părinți și copii. Titus Corlățean a atras atenția că, în lipsa unei proceduri care să implice în mod obligatoriu o decizie judecătorească și un proces transparent, în care părinții să aibă dreptul la apărare, pot exista încălcări de procedură dictate de alte interese decât interesul superior al copilului, norma juridică prin care se poate admite, decide separarea copilului de părinți.

Senatorul Titus Corlățean a vorbit despre numărul mare de cauze finalizate prin decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de încălcare a dreptului la respectarea vieții de familie, prevăzut în art. 8 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, a dreptului la instruire și dreptului părinților de a asigura educația copiilor conform convingerilor lor religioase si filozofice, prevăzut în Primul Protocol Adițional al Convenției (art. 2), a libertății de gândire și de conștiință și a libertății religioase (art. 9 al Convenției) și a dreptului la nediscriminare (interzicerea discriminării potrivit art. 14 al Convenției).

„A mai făcut referire senatorul Corlățean la principiile generale pe care Marea Cameră a CEDO le-a stabilit în anul 2019 prin decizia în cauza Strand Lobben și alții v Norvegia, între care principiul separării doar în cazuri absolut excepționale și în urma unor măsuri clare de sprijin din partea autorităților pentru ameliorarea situației, respectiv al obligației de a permite menținerea legăturilor dintre părinți și copii și păstrarea rădăcinilor și originilor în cazul copiilor separați de părinți.

La rândul lor, cei doi invitați au susținut punctele de vedere exprimate de senatorul român, prin exemple și date relevante și prin evaluări rezultate în urma implicării lor directe în acțiuni de sprijin al unor familii aflate în situații similare.

De asemenea, dl Andenas și dna Dambach au recomandat o evaluare atentă din partea Comitetului Miniștrilor și a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei asupra modului în care statele membre ale Consiliului Europei își respectă obligațiile juridice potrivit standardelor în materie impuse de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de Convenția ONU privind drepturile copilului.

Membrii comisiei au avut la rândul lor intervenții cu privire la modul în care este reglementat la nivel național mecanismul prin care se poate declanșa procedura de separare a copiilor de părinți, procedura de adopție, respectiv posibilitatea reîntregirii familiei, subliniind, totodată, faptul că, incontestabil, cel mai bun loc pentru copii lor este în rândul familiei și de aceea sunt obligatorii mecanisme clare și o monitorizare cât mai atentă pentru a elimina posibile erori.

În încheierea dezbaterii, președinta Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă a APCE, dna Selin Sayek Böke (Turcia, SOC) a concluzionat că, în acord cu cele discutate, membrii comisiei vor avea în vedere demersuri și modalități specifice pentru continuarea dezbaterilor și analizei pe această temă”, se precizează într-un comunicat transmis de Senatul României.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

POLITIC

Senatorul Titus Corlățean se află într-o misiune oficială în Irak

Publicat

pe

Activitatea diplomatică a senatorului social-democrat Titus Corlățean este una deosebit de densă. Astăzi – 25 septembrie 2023, a condus, în calitate de președinte, reuniunea de la Paris a Comisiei speciale a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pentru audierea și alegerea judecătorilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din partea statelor membre ale Organizației.

După încheierea acestei ședințe, președintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României a plecat într-o misiune oficială în Irak. La Bagdad, Titus Corlățean va purta discuții cu reprezentanții Guvernului central și conducerea Parlamentului Irakian. Senatorul român va merge și la Erbil în Kurdistanul irakian.

„Sunt numeroase interese bilaterale politice, economice, energie, de securitate și apărare, de schimburi universitare etc, iar România din păcate a cam lipsit din peisaj în ultimii ani. E cazul să încercăm sa recuperăm.Dacă după aceea se vor mișca și miniștrii români, cu atât mai bine”, a spus Titus Corlățean.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT

Web Analytics
View My Stats