Senatorul Titus Corlățean se află în aceste zile la Strasbourg, la lucrările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. În acest interval de timp, președintele Comisiei de Politică Externă a Senatului României a avut o serie de întrevederi cu politicieni din diferite țări europene, temele de discuții vizând securitate în Europa, situația minorităților naționale din unele state și respectarea unor drepturi fundamentale. Senatorul român l-a interpelat pe Péter Szijjártó, ministrul de Externe și al Comerțului din Ungaria.

„I-am cerut ministrului Szijjártó ca Ungaria și guvernul de la Budapesta să adopte în sfârșit, după atâția ani, deciziile necesare pentru a asigura reprezentarea reală a etnicilor români și a celorlalte minorități naționale din Ungaria în Parlamentul ungar, știut fiind că actualul sistem de reprezentare prin intermediul „purtătorilor de cuvănt” e o farsă. Reprezentarea politică în Parlament e un lucru solicitat de peste 30 de ani de românii din Ungaria și de România, ca „stat înrudit”, e și o cerință a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a condamnat Ungaria în 2022″, a precizat Titus Corlățean.

Răspunsul dat de reprezentantul Guvernului Ungar a fost unul dezamăgitor pentru senatorul Titus Corlățean, fapt care, așa după cum s-a exprimat senatorul PSD, trebuie să ducă la continuarea discuțiilor bilaterale, a presiunilor politice din partea Parlamentulului României, a Guvernului țării noastre astfel încât Ungaria să respecte statul minorităților naționale.

„Legat de situația etnicilor români, unguri și alte minorități din Ucraina și respectiv Avizul recent al Comisiei de la Veneția, critic față de legea ucraineană privind minoritățile naționale, i-am spus direct ministrului ungar că România are o altă modalitate de abordare. Este interesul nostru fundamental de a susține Ucraina în fața războiului de agresiune rus și pentru ca la frontierele noastre să fie un stat ucrainean dedicat UE și NATO și nu o Rusie agresivă, cu un regim nedemocratic.

În același timp, interesul nostru legitim, fundamentat pe standardele europene, de a vedea prezervarea identității naționale a etnicilor români, începând cu dreptul la educație în limba română nu a apărut acum, în perioada de război, nu are legătură cu influențe ruse și este o preocupare constantă a Bucureștiului de peste 30 de ani. Dar că nu procedăm ca Budapesta. Diferența este clară. Chiar și în condițiile în care deocamdată constatăm că nu există reciprocitate din partea ucraineană.

Reclama

Gustul nostru amar este real și, deși înțelegem pe deplin contextul dramatic al războiului de agresiune, ar fi firesc, în această etapă, ca autoritățile de la Kiev cel puțin să se abțină de la adoptarea unor măsuri suplimentare, care să facă și mai dificilă situația etnicilor români, măsuri care iată, și în 2017, și în 2023 sunt criticate și de Comisia de la Veneția. Standardele europene trebuie sa fie aceleași pentru toți, doar că apele se separă când e vorba de modalitatea de acțiune”, a mai spus senatorul Titus Corlățean.

Urmărește Incomod Media și pe Google News