Connect with us

POLITIC

Senatorul Titus Corlățean a pledat la Strasbourg pentru drepturile minorităților naționale din Ungaria și Ucraina

Publicat

pe

Senatorul Titus Corlățean se află în aceste zile la Strasbourg, la lucrările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. În acest interval de timp, președintele Comisiei de Politică Externă a Senatului României a avut o serie de întrevederi cu politicieni din diferite țări europene, temele de discuții vizând securitate în Europa, situația minorităților naționale din unele state și respectarea unor drepturi fundamentale. Senatorul român l-a interpelat pe Péter Szijjártó, ministrul de Externe și al Comerțului din Ungaria.

„I-am cerut ministrului Szijjártó ca Ungaria și guvernul de la Budapesta să adopte în sfârșit, după atâția ani, deciziile necesare pentru a asigura reprezentarea reală a etnicilor români și a celorlalte minorități naționale din Ungaria în Parlamentul ungar, știut fiind că actualul sistem de reprezentare prin intermediul „purtătorilor de cuvănt” e o farsă. Reprezentarea politică în Parlament e un lucru solicitat de peste 30 de ani de românii din Ungaria și de România, ca „stat înrudit”, e și o cerință a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a condamnat Ungaria în 2022″, a precizat Titus Corlățean.

Răspunsul dat de reprezentantul Guvernului Ungar a fost unul dezamăgitor pentru senatorul Titus Corlățean, fapt care, așa după cum s-a exprimat senatorul PSD, trebuie să ducă la continuarea discuțiilor bilaterale, a presiunilor politice din partea Parlamentulului României, a Guvernului țării noastre astfel încât Ungaria să respecte statul minorităților naționale.

„Legat de situația etnicilor români, unguri și alte minorități din Ucraina și respectiv Avizul recent al Comisiei de la Veneția, critic față de legea ucraineană privind minoritățile naționale, i-am spus direct ministrului ungar că România are o altă modalitate de abordare. Este interesul nostru fundamental de a susține Ucraina în fața războiului de agresiune rus și pentru ca la frontierele noastre să fie un stat ucrainean dedicat UE și NATO și nu o Rusie agresivă, cu un regim nedemocratic.

În același timp, interesul nostru legitim, fundamentat pe standardele europene, de a vedea prezervarea identității naționale a etnicilor români, începând cu dreptul la educație în limba română nu a apărut acum, în perioada de război, nu are legătură cu influențe ruse și este o preocupare constantă a Bucureștiului de peste 30 de ani. Dar că nu procedăm ca Budapesta. Diferența este clară. Chiar și în condițiile în care deocamdată constatăm că nu există reciprocitate din partea ucraineană.

Gustul nostru amar este real și, deși înțelegem pe deplin contextul dramatic al războiului de agresiune, ar fi firesc, în această etapă, ca autoritățile de la Kiev cel puțin să se abțină de la adoptarea unor măsuri suplimentare, care să facă și mai dificilă situația etnicilor români, măsuri care iată, și în 2017, și în 2023 sunt criticate și de Comisia de la Veneția. Standardele europene trebuie sa fie aceleași pentru toți, doar că apele se separă când e vorba de modalitatea de acțiune”, a mai spus senatorul Titus Corlățean.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

POLITIC

Claudiu Târziu, lider ACT: Gazul din Marea Neagră trebuie să ajungă mai întâi în casele românilor

Publicat

pe

Liderul Partidului Acțiunea Conservatoare, Claudiu Târziu, este sceptic în ceea ce privește reechilibrarea țării noastre din punct de vedere economic și energetic după ce va demara, anul viitor, exploatarea gazelor din Platforma Mării Negre. Bucuria va fi mai mult pentru alții, din Vest, care vor profita de gazele extrase de pe teritoriul țării noastre, nu pentru românii de rând.

„De anul viitor, România devine cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Și 6 români din 10 nu au țeavă de gaz la poartă. A recunoscut-o ministrul Dezvoltării. Doar 40% dintre români au acces la rețeaua de gaze.

Platforma din Marea Neagră e deja montată. Primele gaze ies în 2027. O parte din ele sînt deja vîndute în Germania. Între timp, în satele din Moldova, iarna se trece tot cu lemne. Bătrînii cară lemne în spate. Copiii fac lecțiile lîngă sobă.

Nu sînt împotriva exportului. Sînt împotriva unui stat care vinde bogăția țării și le lasă românilor fumul. Gazul din Marea Neagră e al românilor. Mai întîi trebuie să ajungă în casele lor. Apoi în fabricile lor. Cu energie scumpă nu faci fabrici. Faci recesiune. Avem gaz pentru Germania. Pentru Vaslui, încă nu”, a precizat europarlamentarul Claudiu Târziu – liderul ACT.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

POLITIC

Bugetul statului, la ora adevărului. Moțiune simplă depusă de AUR împotriva ministrului de Finanțe

Publicat

pe

Senatorul de Dâmbovița Ciprian Constantin Iacob ne informează că AUR a depus o moțiune împotriva ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare. Spune parlamentarul, pe pagina sa de Facebook, că Ilie Bolojan a acuzat Guvernul Ciolacu că a ascuns adevărata amploare a dezechilibrului bugetar și că Alexandru Nazare pare pregătit să continue tradiția.

„Ciolacu preluase această practică de la Ciucă, iar Ciucă de la guvernele anterioare. Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, cel vechi și cel nou, pare pregătit să continue exact aceeași tradiție. Guvernele se schimbă, discursurile se ajustează, dar reflexul de a administra informația dată populației în loc să rezolve problemele reale ale românilor rămâne neschimba”, a precizat senatorul Ciprian Iacob.

Alianța pentru Unirea Românilor a depus, la Senat, o moțiune simplă împotriva ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, sub titulatura „Bugetul statului la ora adevărului. Același ministru, două contabilități: una pentru români, alta pentru Bruxelles”.

Prin acest demers, ne spune parlamentarul Ciprian Iacob, AUR acuză prezentarea după bunul plac a situației finanțelor publice. Reprezentanții Alianței pentru Unitatea Românilor cer publicarea periodică a estimărilor deficitului bugetar, calculate potrivit metodologiei europene ESA, alături de datele privind deficitul în numerar.

În moțiunea depusă de AUR se atrage atenția asupra diferenței de peste 28 de miliarde de lei dintre deficitul bugetar raportat de Ministerul Finanțelor și cel calculat potrivit metodologiei ESA pentru primele șase luni ale anului 2026. Ministerul Finanțelor a comunicat un deficit de aproximativ 41 de miliarde de lei, datele Eurostat invocate în moțiune indică un deficit de peste 69 de miliarde de lei.

„Românii primesc cifrele convenabile, calculate pe metodologia bazată pe fluxurile de numerar, în timp ce indicatorul în baza căruia este evaluată situația fiscală a României la Bruxelles rămâne inaccesibil publicului din țară”, se menționează în textul în textul moțiunii.

Prezentarea deficitului în numerar, fără o estimare actualizată a deficitului ESA, nu oferă cetățenilor o imagine completă asupra situației bugetare. Diferența dintre cele două metodologii este esențială, întrucât amânarea unor plăți poate îmbunătăți temporar deficitul în numerar, fără ca obligațiile financiare ale statului să dispară

„O factură neplătită la timp nu înseamnă cifre mai bune la deficit, iar amânarea unei plăți nu echivalează cu eliminarea ei. Transparența bugetară nu trebuie să se oprească acolo unde încep cifrele incomode”, precizează senatorul Ciprian Iacob.

În moțiunea simplă inițiată de parlamentarii AUR se arată și faptul că există o contradicție politică reprezentată de menținerea lui Alexandru Nazare la conducerea Ministerului Finanțelor, în condițiile în care Guvernul Ilie Bolojan, din care și acesta a făcut parte, a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură susținute inclusiv de PSD. Culmea, spun reprezentanții AUR, același partid a votat învestirea Guvernului Luca Niculescu, acceptând păstrarea ministrului responsabil de elaborarea și aplicarea politicilor fiscale care i-a îngenuncheat pe români.

„Partidul care a demis un guvern pentru politica sa economică îl menține la conducerea finanțelor publice tocmai pe omul responsabil de elaborarea și aplicarea politicilor fiscale”, se mai arată în moțiune.

AUR vorbește și despre costurile suportate de români în urma măsurilor fiscale luate de Guvernul Bolojan. Din cifrele prezentate reiese că, în primele nouă luni ale anului 2026, încasările din TVA au crescut cu 24,8%, veniturile din contribuțiile de asigurări cu 6,8%, iar cele din impozitele pe salarii și venituri cu 7,8%. Cheltuielile statului cu dobânzile au crescut cu 26,8%, ajungând la 50,6 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile de capital au scăzut cu 11,6%.

„Avem, astfel, o politică fiscală în care statul încasează tot mai mult de la cetățeni, plătește tot mai mult pentru dobânzi și alocă tot mai puțin din bugetul național pentru investiții de capital”, a adăugat senatorul AUR Ciprian Iacob.

AUR cere ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, modificarea practicii de raportare a execuției bugetare, astfel încât Ministerul Finanțelor să publice, trimestrial, atât deficitul calculat în numerar, cât și estimarea actualizată a deficitului potrivit metodologiei ESA. Alianța pentru Unirea Românilor mai solicită guvernanților actuali ca românii să aibă acces la imaginea completă a finanțelor publice și să li se explice diferențele dintre indicatorii bugetari, asta în condițiile în care populația și companiile suportă povara măsurilor fiscale.

„Românii nu cer două contabilități, domnule ministru: una pentru București și alta pentru Bruxelles. Cer un singur adevăr! Spus la timp și în întregime”, se menționează în finalul moțiunii simple.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

Cele mai citite