Încă o carte, cu miros proaspăt de cerneală, purtând semnătura poetului și prozatorului Vali Nițu, a ieșit de sub lumina tiparului. Mai este un pic și omul de spirit Vali Nițu umple singur un raft bun de bibliotecă. A scris peste 30 de lucrări de proză și poezie. Și nu pare că se va opri!

Vali este un maestru al șlefuirii cuvântului, al zidirii prin vers, propoziție și frază. Compune, scrie ca și cum respiră. Când parcurgi cu măgulire paginile cărților sale, îl simți cum trăiește, cum vibrează. Este ritmul său. Sunt pașii săi, zvârcolirile sale. Scrisul îi compune existența alimentată din trăiri, iubiri, experimențe de viață, bine asortate cu talentul nativ de a ciopli în cuvinte. Îl hrănește. Scrisul îl ține viu.

Vali Nițu, dacă îi trecem în revistă numai cărțile de proză, adevărate jurnale, florilegii ale memoriei, constatăm că avem de-a face cu un adevărat filozof al iubirii, un născător de metafore unicat. În scriitura lui Vali Nițu, fie poezie sau proză, totul gravitează în jurul conceptului de dragoste. Nimic nu se poate fără iubire, fără imboldul acela de căutare a perfecțiunii, a echilibrului și a împlinirii prin spirit. Am putea spune că Vali Nițu este un cavaler rătăcitor în această lume unde iubirea, sensibilitatea, încrederea, frumusețea pură devin simple concepte, definiții. Teorii de bibliotecă, sfârtecate de vârtejul cotidian trăit instinctual.

„Emoțiile rescrise ale unui nonconformist” spun totul. Sunt esența existențială a unui rebel, a unui artist plastic care lucrează prin cuvinte, care nu vrea să abondoneze iubirea în forma ei platonică, cu zvârcoliri, cu ritm și rimă, cu drame și melodrame, cu furtuni ale inimii dezlănțuite pe câmpul absolutului, în locuri unde poți construi poeme și unde poți culege roadele sincerității, biciuit de îndoiala clipei.

Spune Vali Nițu, într-un capitol din ultimul său volum de poeme filozofice în proză, că „iubirea femeii este surâsul unei lacrimi pe brațul ploii, e însăși popasul clipei din magia zării”. Parcă în tot găsește îndoială, numai în iubire nu. Ea există și fără a fi trăită. Vine din Univers. Este darul Divinității.

Reclama

În noua sa carte, Vali Nițu călătorește. Își continuă epopeea existențială prin lume, printre amintiri, iubiri și amăgiri, printre concretul dur și valurile visurilor sale împlinite sau neîmplinite. Vali Nițu recunoaște în cartea sa, încă de la început, faptul că „s-a născut pentru a trăi emoția, libertatea de a fi eu însumi, originalul Eului, nu copia lui”.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Gabriel Dănuț Sandu, prin activitatea sa în administrație, ca ales al voineștenilor, dovedește că este primarul tuturor locuitorilor și că nici un cetățean nu trebuie să fie prejudiciat în drepturile sale de a beneficia de confort, civilizație, de atenția autorităților. Consideră edilul că, atunci când îți asumi responsabilitatea de a conduce destinele unei comunități, nu există „nu se poate” când este vorba de oameni, de existența lor de zi cu zi. Trebuie să cauți soluții, sprijin, surse de finanțare, să ții în echilibru întreaga comunitate, să realizezi, în primul rând, infrastructura de interes esențial: drumuri, apă, iluminat public, canalizare și gaze naturale. O unitate administrativ teritorială este un organism viu, iar funcționarea acestuia depinde de cum este îngrijit.

Dăm și un exemplu din Voinești. Pare minor, dar explică, într-un mod simplu, conceptul de a coordona o localitate. Este vorba de un grup de gospodării, un cătun de la marginea satului Gemenea Oncești, sus pe deal, aproape de pădure. Case frumoase, cu acareturi, bine închegate. Ani de zile, oamenii care locuiesc în această zonă s-au confruntat cu drumuri desfundate, cu lipsa de apă. Nu puteau ajunge până acasă cu autovehiculele personale. Parcă trăiau într-o altă lume! Gambă s-a pus pe treabă și a reabilitat și modernizat tronsonul de drum care urcă spre cătun. A turnat covor asfaltic, a amenajat șanțuri dalate. A rezolvat și problema apei potabile, care nu ajungea până la cele 10 gospodării din vârful dealului. A instalat un hidrofor de mare putere, care urcă apa fără probleme.

„Aceasta este treaba noastră, a aleșilor locali, să avem grijă de toți cetățenii. Să le arătăm că, tunci când ajungi pe o funcție, prin votul lor, nu te lipești de scaunul din biroul pe ușa căruia scrie primar și uiți de problemele lor, te faci că nu îi mai cunoști sau le promiți la nesfârșit că vei rezolva situația. Nu. Responsabilitatea este esențială, atunci când vrei că lucrurile să meargă bine și să capacitezi încrederea cetățenilor. Nu aș fi avut liniște dacă nu conectam la comunitate, la confort, la civilizație și acel colț de sat”, ne-a mărturisit Gabriel Dănuț Sandu – primarul comunei Voinești.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Reclama