În pofida trecerii anilor și a îndoielilor de tot felul, Sfinții se dovedesc a fi prezenți, prin excelență, în veșnicia divină și în istoria umană. Nu pot fi evacuați cu forța de către o postmodernitate atee și nici îndepărtați de lacrimile și nevoile celor care cer ajutorul lor. Reprezentant al unei elite duhovnicești a Bizanțului căzut sub turci, Sfântul Nifon este chemat pe aceste meleaguri de către voievodul Radu cel Mare pentru a reda identitatea creștină autentică unei Ortodoxii locale ce trebuia să își reia angajamentul civilizator pentru Țara Românească. Pentru a-și putea continua sinuosul drum prin luminile și umbrele veacului, Biserica munteană trebuia reorganizată în mod canonic și avea nevoie de Duhul filocalic de sorginte atonită cu care venea aici marele ierarh constantinopolitan. Salvarea unei moșteniri așa de prețioase ca cea a creștinismului răsăritean și oferirea unui nou orizont al experienței politice și bisericești la nord de Dunăre indică importanța prezenței Sfântului Nifon aici și rolul covârșitor pe care l-a avut de a forma o nouă dinastie de domnitori adânc ancorați în tradiția marilor impărați creștini de odinioară.

Personalitatea Sfântului Neagoe Basarab este doar un exemplu în șirul marilor voievozi munteni, și nu numai, care și-au asumat activ rolul de protectori ai creștinilor din Balcani, de ctitori ai locașurilor sfinte și chiar martiri în fața încercărilor de islamizare venite din partea sultanilor turci.

În acest context istoric general este atât de importantă sărbătorirea solemnă a Sfântului Ierarh Nifon la Târgoviște. Cetate de scaun cu un trecut așa de glorios și cu un patrimoniu cultural și bisericesc de prim rang, avea nevoie de un eveniment care să refacă legătura între generațiile trecute și cele prezente. Uitarea sau refuzul de a recupera această uriașă moștenire a primului Sfânt canonizat pe teritoriul dintre Dunăre și Carpați ar amputa iremediabil memoria acestui neam. Cu greu am putea vorbi de viitor când ne plasăm cu atâta ușurință în zona indiferenței și a abandonului deliberat.

Este incontestabil, lăudabil și prea folositor istoriei acestor locuri rolul covârșitor pe care îl are Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Nifon în sărbătorirea ocrotitorului spiritual al Eparhiei noastre. Acesta nu se reduce doar la ceea ce se petrece în zilele de 10 și 11 august din 2009 încoace, ci și la întregul efort de aducere a sfintelor moaște de la mânăstirea atonită Dionisiu și așezarea lor spre închinare în Catedrala mitropolitană, traducerea și scrierea a numeroase articole, studii și cărți închinate istoriei acestor locuri, restaurarea vechilor biserici ale orașului și implicarea majoră în viața comunității. Numărul credincioșilor care vin aici în fiecare an se înmulțește cu cel al cărora, în fiecare zi a anului, se ating cu credință de racla cu sfintele moaște, cerând de la Dumnezeu ajutor și binecuvântare. Istoria își scrie paginile sale cu fiecare gând și rugă, cu fiecare pas care ne poartă spre adâncurile pline de taină ale lucrării Celui de Sus în inimile celor care nu reduc sfințenia la teorie și credința doar la ceva abstract.

Și, ceea ce dă multă speranță, prezența tinerilor la propriul lor Pelerinaj și popasurile de rugăciune în punctele esențiale ale centrului istoric ale vechii urbe arată Calea pe care ar trebui să mergi și tu, și eu, și toți aceia care cred “că Dumnezeu rânduise pentru noi ceva mai bun, ca ei să nu ia fără noi desăvârşirea”. (Evrei 11, 40).

Pr. prof. Alin Marian Pleșa

Urmărește Incomod Media și pe Google News