Deputatul Ionuț Vulpescu, atent fiind la tot ceea ce se întâmplă în zona culturală a țării, mai ales în această perioadă de crize de tot felul, când se anunță măsuri, nu neapărat de austeritate, ci de stopare a recesiunii, ne-a anunțat că piața cărții nu va fi deloc afectată de pachetul de legi pregătit de Guvernul Marcel Ciolacu. TVA-ul la carte va rămâne la 5%.

A mai promis fostul ministru al Culturii că va urmări și va interveni cu toată experiența sa, dacă vor apărea probleme, și în ceea ce privește activitatea unor instituții cultural-artistice pasibile să intre în creuzetul unor modificări ale normelor de funcționare.

Deputatul PSD de Dâmbovița, Ionuț Vulpescu, este și inițiatorul unor legi prin care sunt celebrate și păstrate în memoria colectivă o serie de evenimente care au marcat națiunea română, adevărate izvoare ale statului român modern.

„Anul acesta, ca urmare a unei legi pe care am inițiat-o și care a fost promulgată de Președintele României în luna ianuarie, Legea nr. 27/2023, ziua de 11 iunie a fost instituită ca Ziua Victoriei Revoluției de la 1848 și a Democrației Românești.

De ce este importantă această zi și acest an? În 1848, după evenimentele din martie din Moldova, o parte dintre revoluționarii moldoveni au trecut munții în Transilvania și Muntenia, unde și-au continuat activitatea revoluționară. În acele zile ale lui 1848, visul Marii Uniri a căpătat o formă tangibilă.

Reclama

Activitatea lor s-a concretizat în „Proclamația de la Islaz”, pe care domnitorul Gheorghe Bibescu a semnat-o la 11 iunie 1848, și care poate fi considerată prima Constituție democratică a țării și primul document prin care se recunoaște egalitatea drepturilor politice tuturor românilor, cât și minorităților de alte religii.

Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu, Costache Romanescu, Ion Heliade Rădulescu, Christian Tell, Tudor Vladimirescu, C.A. Rosetti, Maria Rosetti, Ana Ipătescu, Pavel Zăgănescu, Alecu Russo, Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, Eftimie Murgu, Andrei Șaguna, Ion C. Brătianu, Alexandru Moruzi, Mihail Kogălniceau, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza sunt doar câțiva dintre cei care au reprezentat una dintre cele mai importante generații de oameni politici, militari sau intelectuali români, generația pașoptiștilor, care a construit fundația a ceea ce astăzi numim România.

11 ani mai târziu, unii dintre ei aveau să fie implicați și în evenimentul pe care îl sărbătorim pe 24 ianuarie, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Țării Românești și al Moldovei și unirea Principatelor Române”, a precizat Ionuț Vulpescu.

O altă lege avându-l ca inițiator pe deputatul social-democrat de Dâmbovița a avut ca principală motivație nevoia protejării și cultivării memoriei naționale.

„Aceasta vizează montarea de plăci comemorative în locuri legate de mari personalități ale culturii, științei sau vieții politice române, acolo unde au avut loc evenimente importante, inclusiv pe fațadele clădirilor construite ulterior demolării clădirilor în care personalitatea a locuit sau a avut loc un eveniment istoric.

Reclama

Aceste plăci vor conține, pe lângă câteva informații esențiale, un cod QR. Odată scanat, acest cod va redirecționa utilizatorul către o pagină de internet administrată de Ministerul Culturii, unde va găsi mai multe informații despre personalitatea sau evenimentul respectiv”, a declarat fostul ministru al Culturii, Ionuț Vulpescu.

Urmărește Incomod Media și pe Google News