Connect with us

ACTUALITATE

Start înscrieri în Concursul național de literatură „Moștenirea Văcăreștilor”, ediția 2023

Publicat

pe

Consiliul Judeţean Dâmboviţa va desfășura, în perioada 2 – 3 noiembrie 2023, prin Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa, împreună cu Societatea Scriitorilor Târgovişteni, Biblioteca Judeţeană „I. H. Rădulescu”, Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” şi cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România, ediția cu numărul 55 a Concursului Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor”, structurat pe patru secţiuni de creaţie: poezie, proză scurtă, teatru scurt şi eseu.

Pot participa creatori de literatură din toată ţara, care nu au împlinit 40 de ani, indiferent dacă sunt membri ai uniunilor de creaţie sau au publicat volume de autor. Aceștia se pot înscrie la una sau mai multe secțiuni și se vor prezenta la concurs cu un grupaj de maxim 10 titluri pentru secţiunea de poezie, 3 proze, însumând maximum 8 pagini la secţiunea proză scurtă, 1-2 piese (inclusiv pentru copii) pentru secţiunea teatru scurt. Pentru secţiunea eseu, este necesară o lucrare de circa 4–5 pagini, cu tema „Literatura română premodernă la Târgoviște” (poeții Văcărești, Vasile Cârlova, Grigore Alexandrescu) – se precizează într-un comunicat transmis către mass-media.

Lucrările trebuie editate în Word, cu fontul Times New Roman, corp 12, la un rând şi jumătate. Acestea vor avea un motto, ce se va regăsi într-un plic închis, conţinând un CV detaliat (numele concurentului, data naşterii, activitatea literară, adresa, numărul de telefon şi adresa de e-mail) şi vor fi trimise prin poştă (imprimate pe hârtie şi pe un CD), până la data de 29 octombrie 2023, pe adresa: Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa, str. Alexandru Ioan Cuza nr. 15, cod poştal 130007, Municipiul Târgovişte, județul Dâmbovița. Lucrările pot fi trimise și prin poşta electronică, la adresa de e-mail: strategiiculturale@yahoo.com; acestea vor fi însoţite de un motto, precum şi de un CV (care să cuprindă datele personale solicitate mai sus), organizatorii asigurând confidenţialitatea acestora până ce juriul va delibera şi va stabili premianţii ediţiei. Concurenţii care nu vor trimite toate datele de identificare vor fi eliminaţi din concurs.

Concurenţii care au obţinut un premiu la una dintre secţiuni, în ediţiile anterioare, se vor putea înscrie în concurs doar la o altă secţiune.

Nu vor participa la concurs lucrările care vor fi trimise după 29 octombrie 2023, data poştei.

Prin trimiterea lucrărilor la concurs, participanții declară pe proprie răspundere că opera propusă spre jurizare este în întregime creația lor și că nu se încalcă drepturile patrimoniale și morale ale altor persoane, prin publicarea acesteia, conform Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare.

Jurizarea va avea loc în perioada 30 octombrie – 2 noiembrie 2023. Rezultatele vor fi afișate pe site-ul Centrului Județean de Cultură Dâmbovița, www.cjcd.ro și pe contul de Facebook al acestuia, în data de 3 noiembrie 2023.

Premierea se va face online, în data de 3 noiembrie 2023. Detaliile tehnice vor fi anunțate pe site-ul www.cjcd.ro şi pe contul de Facebook al centrului.

Câștigătorii vor primi diploma prin poștă la adresa indicată în CV–ul concurentului și prin virament bancar valoarea premiului obținut. Organizatorii se obligă să reţină şi să vireze impozitele datorate către bugetul de stat de beneficiarii premiilor, conform prevederilor Legii nr. 227/2015 cu modificările ulterioare privind Codul Fiscal.
Lucrările câștigătoare vor fi publicate în volumul „Concursul Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor”. Laureaţi ai ediţiei a 55-a”. Concurenții publicați în volum vor primi prin poștă câte un exemplar al acestuia.

Vor fi oferite următoarele premii:

Trofeul festivalului, în valoare de 1.000 lei.

Poezie:
1 – Premiul Naţional pentru Poezie = 500 lei
2 – Premiul al II-lea = 400 lei
3 – Premiul al III-lea = 300 lei
4 – Menţiune = 200 lei
Acestea vor fi asigurate de Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească”.

Proză scurtă:
1 – Premiul Naţional pentru Proză = 500 lei
2 – Premiul al II-lea = 400 lei
3 – Premiul al III-lea = 300 lei
4 – Menţiune = 200 lei
5 – Premiul „Mircea Horia Simionescu” al Societății Scriitorilor Târgovişteni

Eseu:
1 – Premiul Naţional pentru Eseu = 500 lei
2 – Premiul al II-lea = 400 lei
3 – Premiul al III-lea = 300 lei
4 – Menţiune = 200 lei
5 – Premiul special al Bibliotecii Județene “I. H. Rădulescu” = 250 lei

Teatru scurt:
1 – Premiul Naţional pentru Teatru scurt = 500 lei
2 – Premiul al II-lea = 400 lei
3 – Premiul al III-lea = 300 lei
4 – Menţiune = 200 lei

Vor mai acorda premii speciale, constând în publicarea lucrării premiate, revistele: „Litere”, „Curier”, „Eroica”, „Impact”, „Bucureştiul literar şi artistic”, „Climate literare”, „Viaţa Basarabiei”, „Pro Arme”.

Relaţii suplimentare:
Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa – telefon: 0245613112; e-mail: strategiiculturale@yahoo.com, web: www.cjcd.ro (unde vor fi publicate şi rezultatele finale).

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Nucetul a fost în dublă sărbătoare: Izvorului Tămăduirii și Ziua Comunei

Publicat

pe

Pentru cine nu știe, Mănăstirea Nucet nu ar fi arătat așa cum se prezintă astăzi, o adevărată perlă a ortodoxiei românești, un lăcaș de închinăciune cum puține există în țară, dacă în urmă cu mulți ani câțiva fii ai acestui județ, îi numim aici pe Ion Dumitru – fost director al RNP Romsilva și pe regretații Ion Stan – fiu al satului, deputat în Parlamentul României, Costel Preda – fost director al Direcției Silvice Dâmbovița, Victor Sanda – fost prefect al județului Dâmbovița și mulți alții, nu ar fi dat o mână de ajutor serioasă pentru renașterea parcă din propria cenușă a Mănăstirii Nucet. Un rol important l-au avut și capii Bisericii Străbune care au vegheat și contribuit la împlinirea acestui vis divin. Pe aici, prin anii 70-90, printre zidurile vechilor chilii și cele de la intrare în incinta mănăstirii, copiii din sat se jucau de-a războiul, încingeau partide de fotbal sau, unii mai curajoși, urcau în turla bisericii pentru a căuta ouă de păsări sau pentru a admira așezarea de la înălțime.

Ani la rândul, doar clopotul din fața bisericii, prins în mijlocul unei schele din lemn, bine construită, străjuită de câțiva brazi semeți, bătea grav, cu un sunet fulgera până dincolo de hotarele satului. Acum, totul este astfel. Dumnezeu a ținut cu această comunitate, a dat har și putere celor care au trudit aici și au întâmpinat destule greutăți până când totul s-a săvârșit. Să nu uităm că, sub poala pădurii au ostenit, la începuturi, câteva călugărițe care viețuiau într-un vagon de campanie, cu destule lipsuri, dar cu gândul și inima la Dumnezeu! Dar asta este o altă poveste pe care, odată și odată, o vom pune în pagină…

Revenind la ziua de astăzi când lumea creștin ortodoxă cinstește sărbătorea de „Izvorul Tămăduirii”, ziua în care, spune legenda, un orb și-a recapătat vederea după ce Maica Domnului i-a vestit viitorului împărat Leon cel Mare să-l ducă pe bietul om în pădurea din apropierea Constantinopolului, să îi potolească setea și să îi spele fața. După ce-i atinge ochii cu apa acelui izvor, orbul vede din nou. Când Leon cel Mare ajunge împarat, în acel loc sfânt din pădure, înalță o biserică drept semn al recunoștinței pentru minunea săvârșită de Maica Domnului.

Și la Nucet, la umbra pădurii, la câțiva pași de mănăstire, dăinuie de ani buni „fântâna de leac”. Un loc respectat de localnici, dar care, o mare perioadă de timp, fiindcă așa erau vremurile și orânduirea, a zăcut neamenajată. Izvorul de leac a fost refăcut odată cu mănăstirea. Acum, a devenit un adevărat loc de pelerinaj pentru creștin ortodocșii din județ, dar și din alte zone ale țării.

De Izvorul Tămăduirii, vin oamenii aici cu miile pentru a participa la slujba religioasă săvârșită de Înalt Prea Sfinția Sa Nifon, Arhiepiscopul și Mitropolitul Târgoviștei, și pentru a lua apă sfințită, care să-i ocrotească de bolii și alte necazuri ale trupului și firii.

De 18 ani Nucetul, de Izvorul Tămăduirii, devine un epicentru al credinței și smereniei creștin ortodoxe. Locul unde oamenii vin, blajini, cu inimile deschise, cu ardoare și încredere deplină în Mântuitorul Nostru Iisus Hristos. Sărbătorea religioasă a devenit una emblematică pentru Nucet, care, în același interval de timp, sărbătorește și „Ziua Comunei”. Localnicii, după ce se încheie Sfânta Liturghie de la Mănăstire, după sfințirea apei, merg să petreacă în perimetrul pregătit special de administrația publică locală, unde, în cinstea satului, este organizat și un spectacol muzical artistic. Gazdă la acest eveniment cultural deosebit a fost primarul comunei Nucet – Luisa Bărboiu.

De precizat că, astăzi, de Izvorul Tămăduirii, la Nucet au fost prezenți președintele Consiliului Județean Dâmbovița – Corneliu Ștefan, vicepreședinții Luciana Cristea și Antonel Jîjîie, prefectul Marian Tănase, deputații Carmen Holban și Laurențiu Neculăescu, președintele Senatului Universității Valahia din Târgoviște – Claudia Gilia, președintele Administrației Fondului de Mediu – Florin Bănică, primari ai mai multor localități din județ, consilieri județeni, șefi de instituții și, evident, sute de credincioși veniți din toate colțurile județului.

În cuvântul său de învățătură, ÎPS Nifon , Arhiepiscopul și Mitropolitul Târgoviștei, a amintit de dimensiunea teologică a acestei sărbătorii, arătând că Izvorul Tămăduirii are în centrul său pe Maica Domnului, pe Cea care L-a născut pe Fiul lui Dumnezeu, Biruitorul morții, pe Cea care mijlocește pururi pentru noi și se constituie în expresia cea mai înaltă a iubirii Creatorului.

„De aceea, privind spre Maica Domnului, ca spre izvorul nesecat al milostivirii dumnezeiești, vedem pe cea prin care Fiul lui Dumnezeu a intrat în istoria noastră și a înnoit definitiv chipul lumii”, a precizat ÎPS Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei.

A mai spus Înaltul Ierarh că Izvorul Tămăduirii este o sărbătoare care poate fi înțeleasă numai din perspectiva Învierii Domnului, izvorul credinței, mărturiei și vieții noastre, minunea care a transformat ireversibil istoria și civilizația umană.

Președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, a spus că a participat cu inima deschisă și cu binecuvântarea Înaltpreasfinției Sale, Părintele Arhiepiscop și Mitropolit Nifon la sărbătoarea de la Nucet.

„Am fost alături de oameni veniți atât din județul nostru, cât și din alte zone ale țării, la slujba oficiată cu acest prilej.Este una dintre acele zile în care ne oprim din ritmul cotidian și ne întoarcem gândul către lucrurile care contează cu adevărat, iar numărul mare de credincioși arată cât de importante rămân astfel de momente.

M-am bucurat să văd atât de mulți oameni prezenți la slujbă și la Procesiunea la „Fântâna de Leac”, pentru că din astfel de clipe ne luăm liniștea și puterea de a merge mai departe”, este mesajul transmis de Corneliu Ștefan – președintele Consiliului Județean Dâmbovița.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Nuclearelectrica și Universitatea Valahia înființează programul de masterat „Tehnologii avansate pentru industria nucleară”

Publicat

pe

Nuclearelectrica și Universitatea Valahia din Târgoviște au înființat, în cadrul domeniului de studii universitare de masterat inginerie energetică, programul de masterat „Tehnologii avansate pentru industria nucleară”, care va fi disponibil începând cu anul universitar 2026‑2027.

„Programul de masterat are 120 de credite transferabile și va fi cu predare în limba engleză. Obiectivul înființării acestui program de masterat este valorificarea oportunității de dezvoltare a specialiștilor în tehnologii nucleare avansate pentru industria nucleară, reactoare modulare mici, practic implementarea concretă a unei oportunități educaționale, care să conducă la formarea generației de specialiști în tehnologii avansate, capabilă să susțină, prin specializare aplicată, pe termen mediu și lung, implementarea și operarea acestor tehnologii.

Dezvoltarea proiectului reactoarelor modulare mici de la Doicești creează cadrul pentru formarea de noi specialiști în energetică nucleară la nivel național, permițând, astfel, poziționarea avantajoasă a României, într-un domeniu de interes major la nivel european și internațional – atingerea de economii de scală în utilizarea tehnologiilor nucleare avansate cu scop comercial”, se precizează într-un comunicat de presă transmis către mass-media.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite