Senatorul Titus Corlățean, aflat la Trieste, în Italia, a participat la conferința președinților comisiilor de politică externă din parlamentele naționale ale statelor membre ale Inițiativei Central Europene (ICE). Această structură reprezintă o formă politică de cooperare regională în care sunt incluse 9 state membre UE și 8 nemembre.

„La invitația Ștefaniei Craxi, președinta Comisiei de politică externă a Senatului Republicii Italiene, am participat la reuniunea ICE de la Trieste. O reuniune foarte bună, cu multe reuniuni bilaterale pe care le-am avut în marja conferinței, cu un discurs în care am promovat interesele României în regiune, inclusiv cele legate de procesul european al Republicii Moldova, dar în care am atacat și subiectul blocării imorale a procesului de aderare a țării noastre la Spațiul Schengen de către guvernul de dreapta de la Viena, care încalcă Tratatele UE și „aquis”-ul Schengen și respectiv am mulțumit pentru solidaritatea și sprijinul tuturor celorlalte state membre UE.

Cu sprijinul României și cu câteva amendamente pe care le-am formulat, care au fost acceptate, Italia a promovat o Declarație finală a conferinței, ce a fost adoptată de participanți. Menționez în context, ca element de culoare, că Președinția italiană m-a onorat acordându-mi cuvântul, în numele României, ca prim vorbitor din întreaga listă de participanți, trecând peste ordinea alfabetică sau ordinea efectivă a înscrierilor la cuvânt”, a precizat Titus Corlățean.

A mai spus senatorul român că prezența sa la Trieste a reprezentat un moment special, revenind aici după exact 22 de ani.

„În octombrie 2001 l-am însoțit, în calitate de consilier de politică externă, pe Primul Ministru Adrian Năstase la Summit-ul ICE, organizat atunci de Președintele Consiliului de Miniștri al Italiei, Silvio Berlusconi.

Singura reuniune bilaterală avută atunci de premierul italian în marja conferinței a fost cu omologul său român. Am participat la ea și vă pot spune acum, după atâția ani, că relația foarte bună dintre cei doi a permis, la solicitarea de atunci a premierului român, rezolvarea unei probleme sensibile, care ridica un obstacol (politic) complicat în calea aderării României la NATO, prin implicarea personală ulterioară a lui Berlusconi.

Ideea e că prietenii prietenilor noștri nu erau și prietenii noștri și ne creau probleme serioase, doar că prietenii noștri au rezolvat, prin mijloacele lor specifice, problema noastră.

Putem discuta multe despre aspectele vieții personale, profilul individual sau politica făcută de Silvio Berlusconi, dar pentru România susținerea acordată de guvernul Italian condus de el (și, în general, de toate guvernele de dreapta sau de stânga de la Roma, cu rare și temporare excepții, generate mai mult de conduita infracțională a unor compatrioți de-ai noștri.) pentru aderarea nostră la NATO și UE a fost remarcabilă. Am mulțumit astăzi prietenilor și partenerilor italieni pentru acest lucru”, a mai adăugat președintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României.

Urmărește Incomod Media și pe Google News