Connect with us

OPINII

Feudalism… 5G!

Publicat

pe

Suntem o minune de țară. Cam fiecare cu treaba și cu interesul său. Bine că măcar vorbim aceeași limbă!

Unii stau în țară și se chinuie, săracii, să facă rost de bani de pensii. Cu riscul de a ne proțăpi pe toți la jug, cu fum de ardei iute în nări și în dos.

Alții ies la cumpărat legături de ceapă și praz din piață, purtând la mână, ostentativ, ceasuri de zeci de mii de euro și țipând în gura mare că le pasă de popor. Hai, sictir!

Și, mai avem o persoană cu responsabilitate imensă, cel puțin în teorie, care se află în safari prin Kenya. Da. Ați ghicit! Este vorba despre dezamăgitorul de la Cotroceni. Numitul Klaus Iohannis, care, de ceva vreme, în timp ce țara se zbate la marginea unei prăpastii despre al cărui fund nu știm nimic mai mult, se plimbă cu soața pe varii meridiane. Evident, cu multă cheltuială.

Concluzia ar fi că ne aflăm nu doar la granița unei crize economice, ci și într-o oribilă criză politică. Nu prea mai avem lideri. Nu știm în cine să ne mai încredem. În numele cui să ne mai amanetăm speranțele. Ascultăm de peste tot povești. Scenarii. Naivități. Extavaganțe electorale. Se dă o luptă acerbă pentru a se rămâne cu orice preț proțăpit în funcții. Pentru a se suge din seva prosperității până la capăt. Eventual, se abatorizează și vaca!

Vezi cazul mizerabil al primarului de la Crevedia, care și-a mărit salariul haotic, extrem, bolnav, nepăsându-i de comunitate. Trage omul tare. La anul poate nu mai câștigă alegerile. Așa că dă la rupere în bugetul local. Și dacă ar fi singurul…

Nu știu ce soi de stat mai suntem. Parcă trăim într-o orânduire feudală electrică și supercomputerizată, 5G, unde poporul este mințit cu televizorul.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Indiferența, cea mai mare pierzătoare de oameni!

Publicat

pe

Un fapt nemaiîntâlnit până acum, care arată că prin Justiție, uneori, renumita și antica balanță, pe care o ține doamna legată la ochi, se mai blochează, iar dreptatea este privită dintr-un unghi superficial, s-a consumat, din păcate, de curând. O dovadă că noi, muritorii de rând, suntem priviți ca niște insecte.

Cum se pot juca unii cu viețiile noastre, din simpla neglijență sau datorită unei tare de comportament. Nu generalizez. Spun că se întâmplă! Dar nu le poți reproșa nimic magistraților. Sunt deasupra la tot ceea ce este trecător. Acea inamovabilitate care este excelentă când totul este… excelent! Dar, când apar ciudățenii, abateri de la proceduri, de la conduită, neglijență, independența poate produce dezastre. Vezi cazul de la Judecătoria Mangalia. Real și crud. Parcă ar fi dintr-un scenariu de film scris de un scriitor excentric.

Un magistrat a ajuns în atenția publicului, provocând fiori, neliniște și revoltă, după ce, la termenul unui proces unde era judecat Vlad Pascu, copilul de bani gata care, aflat sub influența drogurilor, la volanul unui bolid, vara trecută, în localitatea 2 Mai, pe Litoral, a omorât doi tineri, pe Roberta și pe Sebastian.

Culmea, judecătoarea, neatentă, poate nici măcar nu studiase dosarul cu atenție sau nu o interesa prea mult, a pus o întrebare care i-a făcut să se cutremure de durere pe părinții celor uciși, făcând, totodată, înconjurul țării.

S-a închinat România când s-a aflat că magistratul judecător, o femeie, a întrebat dacă Sebastian, cel omorât pe șosea, se află în sală. Ba chiar i-a cerut buletinul de identitate! Până și ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a declarat că a paralizat citind că o judecătoare, din Mangalia, a întrebat dacă victima decedată e în sală.

S-a sesizat CSM-ul. S-a pornit ancheta! Alo! Noi nu neapărat de anchete interne avem nevoie. Sistemului îi lipsește altceva. Nu vedeți? Nu există suficientă aplecare, nu rezonează cum trebuie cu cetățeanul. Pare că fiecare este în lumea lui. Magistrații, acolo, sus, iar noi, restul, undeva, jos, insignifianți, tratați rece și loviți, uneori, crunt și nedrept, cu legea în cap. Sau, ca în cazul de față, nici măcar nu suntem atenți la ceea ce judecăm. Îi punem într-o lumină proastă pe toți cei care își fac meseria cu aplecare și har.

Și, ca un epilog trist al poveștii crunte și dramatice, au spus părinții tinerilor omorâți în accident de beizadeaua de București că judecătoarea, când a intrat în sală, mesteca gumă. Păcătoasa indiferență este cea mai mare pierzătoare de oameni!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

OPINII

Democrația a căzut pe-o rână…

Publicat

pe

Nici nu era nevoie să fii analist politic experimentat pentru a-ți da seama, după indiciile afișate cu larghețe de mai marii PNL și PSD, că vom avea alegerile locale și pe cele europarlamentare comasate. Toate drumurile, scenariile, declarațiile, scenele de gelozie politică, amenințările cu partajul și frica de pierderea privilegiilor au condus spre rezultatul prezentat aseară de cei doi „C” ai politicii actuale românești.

PSD se contopește cu PNL. Reacții adverse există, dar se trec cu vederea. Doctrinele, ura ancestrală, alergiile care apar, pe bună dreptate, din alăturarea celor două partide politice trebuie date la o parte. Se face abstracție de erupțiile apărute, de bubele urâte de pe imagine, dacă vrei să rămâi la putere și, ca să existe și izul acela patriotic!, dacă vrem să ținem țara în echilibru. Așa a apărut noul clișeu, care, cu siguranță, va fi la loc de cinste printre lozincile momentului, parcă adus din cruciadele Evului Mediu timpuriu. O coaliție a binelui care trebuie să lupte împotriva răului personificat de Șoșoacă și Simion, la care se adaugă alte mărunțișuri de pe partea dreaptă.

Păi, ce, nu puteau fi puși la respect conform regulilor corecte ale democrației? Ba da! Dar, de ce să ne complicăm? De ce să muncim mai mult? Alianțele împotriva naturii sunt născute din teamă și dorințe avide de putere. Există și reversul. Posibilitatea ca acest tip de comportament politic să creeze repulsie, ură, să alimenteze un val pe care nu îl mai poți opri cu una cu două și care să spulbere tot, respectiv construcțiile anormale, dar și pe cele normale.

Chiar am ajuns în situația în care alegerile să cadă în derizoriu, răpuse de săgețile interesului și ale calculului electoral? Da. Așa pare! Democrația a devenit plantă de cultură, pe care libertățile sunt acum altoite după cum este vrerea Comisiei Europene. Alor noștri conducători le place noul concept. Avem în sânge câte ceva din gena dictaturii, din dorința ușor patologică de a-i anihila prin diferite metode, chiar pseudo-democratice, pe cei care ne stau împotrivă.

Sincer, de la ceea ce se întâmplă acum, până la ziua în care va fi emisă o ordonanță de urgență prin care se declară stare de necesitate, iar unele partide politice sunt desființate și libertățile de expresie, de opinie, sunt anulate, ar mai fi un pas.

Alegerile care vin sunt doar un exercițiu al puterii. Se testează o nouă metodă. Dacă dă rezultate, cu siguranță, va fi continuată și la toamnă. Și… la mulți ani! Totdeauna, interesul și dictatura s-au ascuns sub plapuma bunelor intenții. Știu o mulțime de oameni politici adevărați care nu sunt de acord cu acest compromis stupid, dar se supun fiindcă nu te poți pune împotriva unui curent pornit din cele mai mari Cancelarii ale Europei. Te împotrivești, ieși!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite