Connect with us

ACTUALITATE

„Remix cultural între dealuri” la Vârfuri și Valea Lungă. Coregrafa Diana Dragu a creat o simbioză între dansul popular și cel contemporan

Publicat

pe

Asociația ARTE 21 – Poveștile lumii, membră a Grupului de Acțiune Locală Dealurile Sultanului, implementează în comunele Vârfuri și Valea Lungă, din județul Dâmbovița, în colaborare cu cele două administrații publice locale și Asociația VAR, Proiectul „Remix cultural între dealuri”, care are ca obiectiv revitalizarea și promovarea patrimoniului cultural local. Sâmbătă – 11 mai 2024, la Căminul Cultural din Valea Lungă, a fost prezentat publicului din zonă, într-un mini-spectacol, rezultatul recoregrafierii dansurilor tradiționale din Valea Lungă – Cricov din perspectiva artistică a Dianei Dragu. Tânăra coregrafă a avut amabilitatea să discute cu noi despre proiectul în care este implicată și despre etapele creării acestei simbioze între dansul popular și dansul contemporan.

Reporter: De unde pasiunea Dianei Dragu pentru dans și cum ai ajuns la coregrafie?

Diana Dragu: Eu am fost tot timpul conectată cu mișcarea. De când eram foarte mică ieșeam în parc împreună cu tatăl meu, jucam badminton, ping-pong… Am luat toate sporturile la rând. La 16 ani, am trecut la fitness și aerobic. Apoi, am intrat într-o trupă de teatru cu care am mers la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu. Acolo am văzut un spectacol de dans contemporan al unei companii din Israel. Am zis: Uau! Ce poți să faci cu corpul tău! Asta vreau să fac și eu! Mi s-a părut extraordinar ce poate să execute corpul uman. A fost un moment pe care l-am simțit în piept, un fel de sclipire și am decis să merg pe drumul acesta. Aveam 19 ani când s-a întâmplat asta și, de atunci, am tot căutat contexte să fac dans. Atunci când vrei ceva, cred că lucrurile vin către tine… Am găsit Academia de Dans și Performance din cadrul Centrului Național al Dansului din București, unde există un program intensiv, de luni până vineri, de la 10:00 la 16:00, opt luni de zile. Mergi acolo și te antrenezi să devii dansator. A fost foarte interesant, programul este amplu, divers, aduc și coregrafi internaționali și pe cei mai buni din țară. Îți oferă o paletă largă de opțiuni. După ce am terminat Academia, am intrat la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică – UNATC, la coregrafie. Aici te „antrenezi” să fii coregraf. Am terminat 3 ani cu licență. În anul II de facultate, am participat și la un Program interdisciplinar Erasmus în Italia, în Bologna. Eu mă duc spre zona aceasta, și teatrală și de dans. Îmi place să-mi pot folosi toate abilitățile de expresie ale corpului, să am capacitatea să îmi folosesc și vocea.

Reporter: Cum ți se pare ideea proiectului „Remix cultural între dealuri”?

Diana Dragu: Consider că este o inițiativă foarte bună să aducem dansul contemporan și în zonele rurale ale României, iar proiectul „Remix cultural între dealuri” oferă această oportunitate. În București și în alte localități urbane, se întâmplă destul de multe lucruri, iar dansul contemporan devine din ce în ce mai cunoscut.

Reclama

Reporter: Practic, prin Proiectul „Remix cultural între dealuri” implementat de Asociația ARTE 21 – Poveștile lumii, se crează o simbioză între dansul popular și cel contemporan?

Diana Dragu: Exact! Am început cu un fel de antrenament, o introducere în lumea dansului contemporan, să înțeleagă tinerii din ansamblul folcloric cu ce principii lucrăm. Adică, avem mișcare liberă, într-adevăr, doar că sunt teme pe care le poți aborda cu corpul. Apoi, am introdus aceste principii în dansul pe care ei îl știau, în pașii pe care îi folosesc în dansul popular. Practic, am extins felul în care percep dansul, să îl trăiască, nu doar să execute niște mișcări învățate. Dansul contemporan ne aduce mai aproape de ceea ce simțim, de cum ne conștientizăm corpul, spațiul, direcțiile în spațiu. Și în dansul popular există direcții, mergem în față, în spate, stânga, dreapta, doar că este altceva atunci când și conștientizăm ceea ce facem, atunci când nu executăm mecanic ceva ce am învățat. În dansul contemporan, sunt conștientă și fac asta pentru că vreau, iau o decizie tot timpul. Dansul contemporan reprezintă o modalitate de expresie a propriilor emoții, nu este vorba neapărat să înveți niște pași și o coregrafie. Dansul contemporan este mai mult o descoperire a propriului tău corp, prin mișcare liberă.

Reporter: Tinerii cu care ai lucrat cum au perceput toate acestea? Ți-a fost greu să-i modelezi pe ceea ce ai vrut să obții?

Diana Dragu: La început, a fost destul de dificil, întrucât era ceva complet nou pentru ei. Nu știau dacă este bine ceea ce fac. Le-am explicat că, în dansul contemporan nu există bine sau rău, nu există greșit sau corect. În dansul contemporan, totul este posibil. Dansul contemporan nu este doar despre dans. Este vorba de tot procesul până ajungi la coregrafie, rezultatul pe care îl prezentăm pe scenă. Este vorba despre faptul că trebuie să înțelegi că, în momentul în care vii într-un studio de dans, la repetiții, trebuie să te deconectezi de ceea ce este afară și să îți antrenezi starea asta de prezență și gândirea colectivă, pentru că se lucrează într-un grup. Asta le-am transmis, că suntem un grup și facem ceva împreună. Dansul contemporan este o conexiune între minte și corp. Nu învățăm o coregrafie pe care o executăm apoi. În dansul contemporan poți să-ți dai frâu liber imaginației și creativității. Este ceva unic, pentru că fiecare corp este unic și felul în care tu te miști este unic. Asta este frumos în dansul contemporan.

Reporter: Cât timp ai lucrat cu tinerii din Valea Lungă?

Reclama

Diana Dragu: Am avut la dispoziție doar 9 zile, din păcate. Ar fi fost extraordinar dacă puteam lucra o lună sau chiar mai mult. Am implicat 14 adolescenți, băieți și fete din Valea Lungă, membri ai unui ansamblu de dansuri populare local. Pe partea de muzică, avem colaborare cu formația Subcarpați. Ei fac un fusion între folclor, hip-hop și dub… Asta am vrut, o combinație, ceva diferit. Un remix, cum spune și proiectul. Finalul workshop-lui a însemnat un mini-spectacol de 20 de minute, pe care l-am prezentat oamenilor din zonă, la Căminul Cultural. O combinație între ceea ce am făcut împreună și ceea ce tinerii știau deja. La fel, costumele au fost o alternanță între vechi și nou. Adolescenții implicați în acest proiect vor putea să susțină acest mini-spectacol și altădată, oricând doresc.

Reporter: La finalul workshop-ului, cum au văzut tot ceea ce s-a întâmplat?

Diana Dragu: În primul rând, cred că și-au schimbat viziunea asupra dansului, cred că și-au lărgit orizontul foarte mult. Le va rămâne în minte că există și alte formule de dans. Este important că le-am deschis o ușă, să vadă că se poate și altfel, nu doar dans popular, și ei acum, dacă își doresc mai mult pe zona aceasta, știu că există și altceva și își pot începe căutările.

Reporter: Ai mai fost implicată într-un proiect similar cu „Remix cultural între dealuri”?

Diana Dragu: Nu. Este o provocare pentru mine și, cum îmi plac provocările, am zi „da” imediat ce mi s-a propus să mă implic în acest proiect. Mi se pare o inițiativă foarte bună și îmi doresc să fie dusă și în alte zone. M-am uitat pe hartă, să văd ce se găsește prin apropiere, și cred că mini-spectacolul nostru poate să fie prezentat în toate localitățile din jur și chiar mai departe. După mine, proiectul „Remix cultural între dealuri” merită clar să fie extins!

Reclama

Reporter: Zona Valea Lungă – Vârfuri, pe care ai descoperit-o cu această ocazie, cum ți se pare? Are potențial turistic?

Diana Dragu: Mi se pare un loc foarte drăguț unde poți să vii ca să te detașezi de haosul din București, să te bucuri de câteva zile de liniște. Am mers pe deal, în natură. Este frumos și să stai printre animale, să asculți păsările, vântul… Este minunat. Și toate acestea pot fi integrate în dansul contemporan!

Proiectul „Remix cultural între dealuri” este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național și nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Reclama
Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Înșelăciune pe internet. Atenționare lansată de Poliția de Frontieră

Publicat

pe

Poliția de Frontieră îi avertizează pe români că persoana asociată conturilor de socializare „Cristina Anghel” nu are calitatea de polițist de frontieră, iar materialele distribuite de aceasta în mediul online sunt generate prin intermediul inteligenței artificiale.

„Poliția de Frontieră Română nu are nicio legătură oficială cu contul/conturile de socializare asociate utilizatorului „Cristina Anghel” și nu a autorizat această persoană să reprezinte instituția, să comunice în numele acesteia sau să utilizeze în orice mod identitatea vizuală ori însemnele specifice Poliției de Frontieră Române.

Orice afirmații, răspunsuri sau materiale publicate prin intermediul acestor conturi, care pot crea impresia existenței unei calități oficiale sau a unei relații cu Poliția de Frontieră Română, nu reprezintă poziția instituției și nu beneficiază de acordul acesteia.

Totodată, atragem atenția asupra faptului că dezvoltarea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială permite generarea unor imagini, materiale video și audio care pot reproduce, într-o manieră credibilă, elemente de identitate vizuală sau caracteristici asociate unor instituții publice.

În acest context, recomandăm cetățenilor să verifice informațiile exclusiv prin intermediul canalelor oficiale de comunicare ale Poliției de Frontieră Române și să manifeste prudență în raport cu materialele distribuite pe platformele de socializare care pot induce în eroare cu privire la identitatea sau calitatea persoanelor care le publică”, se precizează într-un comunicat transmis de Poliția de Frontieră.

Reclama

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Nu aprinde pericolul! Arderea vegetației uscate este interzisă!

Publicat

pe

Pompierii din toată țara derulează, începând de astăzi, 15 iulie 2026, până în data de 15 octombrie 2026, o campanie de informare și prevenire sub titulatura „Nu aprinde pericolul! Arderea vegetației uscate este interzisă!”.

Se urmărește creșterea gradului de conștientizare a populației cu privire la riscurile majore generate de incendiile de vegetație, precum și promovarea unui comportament responsabil, în vederea protejării vieții, bunurilor și mediului înconjurător.

„Pe durata campaniei, mesajele vor fi difuzate prin intermediul rețelei de panouri electronice stradale ale partenerului Phoenix Media, în peste 170 de locații din întreaga țară, precum și prin mass-media și platforme de comunicare publică. Prin impactul vizual al materialelor și prin recomandările preventive transmise, inițiativa urmărește reducerea numărului de incendii de vegetație și limitarea efectelor acestora asupra comunităților, terenurilor agricole, fondului forestier și ecosistemelor naturale”, se precizează într-un comunicat de presă transmis către mass-media.

Recomandări esențiale pentru siguranța cetățenilor:
– nu incendiați vegetația uscată, miriștile sau resturile vegetale;
– respectați legislația care interzice arderea vegetației uscate;
– nu aruncați la întâmplare țigări, chibrituri sau alte obiecte aprinse;
– supravegheați permanent orice sursă de foc și stingeți-o complet înainte de a părăsi zona;
– în cazul izbucnirii unui incendiu, apelați de urgență numărul 112.

IGSU atrage atenția că incendiile de vegetație uscată se pot extinde rapid, în special în perioadele caniculare și pe fondul vântului puternic, punând în pericol vieți omenești, gospodării, terenuri agricole, păduri și habitate naturale. Majoritatea acestor evenimente pot fi prevenite prin respectarea regulilor și prin adoptarea unui comportament responsabil.

Reclama

Statisticile ultimilor ani evidențiază amploarea fenomenului, peste 13.000 de incendii în 2023, peste 20.000 de intervenții în 2024 și aproximativ 17.000 de incendii de vegetație în 2025, cu efecte semnificative asupra mediului și siguranței comunităților.

„Aplicarea sancțiunilor este adesea dificilă, întrucât persoanele care provoacă aceste incendii acționează, de regulă, în mod ascuns, evitând identificarea de către autorități sau martori.

Aceste fenomene nu sunt izolate la nivel internațional, iar în contextul schimbărilor climatice, frecvența și intensitatea lor au crescut, ceea ce impune o atenție sporită și o responsabilitate mai mare din partea tuturor.

Este important de subliniat că, în România, arderea vegetației este strict interzisă prin lege. Nerespectarea acestei prevederi se sancționează cu amenzi cuprinse între 7.500 și 15.000 de lei pentru persoanele fizice și între 50.000 și 100.000 de lei pentru persoanele juridice. O singură clipă de neatenție poate avea consecințe grave, uneori chiar tragice”, se mai arată în comunicatul de presă transmis de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Reclama
Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite