Connect with us

POLITIC

Celebrarea Tratatului de la Trianon, o consolidare a recunoașterii României Mari

Publicat

pe

Legea prin care 4 iunie este considerată zi de celebrare națională a Tratatului de Pace de la Trianon, eveniment prin care se recunoaște pe plan internațional unirea Transilvaniei cu România a fost inițiată și susținută de senatorul PSD Titus Corlățean.

Actul normativ promovat de senatorul Corlățean și aprobat de Parlamentul României este deosebit de important pentru întărirea stării de patriotism, de națiune bine închegată și statornică, de păstrare în memoria colectivă, prin evenimentele organizate, a Tratatului care recunoște înfăptuirea Marii Uniri.

Senatorul Titus Corlăţean a prezentat în fața studenților de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” un studiu având ca temă Ziua de 4 iunie 1920.

„La această dată, cele 16 Puteri Aliate și Asociate care au câștigat Primul Război Mondial, între care și România, au încheiat Tratatul de pace cu Ungaria, entitate învinsă în război. Tratatul de pace de la Trianon a marcat recunoașterea internațională a Unirii Transilvaniei cu România, așa cum au decis românii la Marea Adunare de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918, precum și consacrarea drepturilor civile și politice pentru românii din Transilvania, drepturi pe care nu le avuseseră în Imperiu.

Am argumentat necesitatea legii pe care am propus-o anterior Parlamentului, lege care proclamă ziua de 4 iunie ca Zi a Tratatului de la Trianon în România. Legea mea a fost votată de Parlament și a intrat în vigoare în 2020 ca Legea nr. 256/ 2020, stabilind obligații clare în sarcina autorităților române, începând cu arborarea drapelului național, obligații concrete pentru marcarea acestei zile speciale pentru simbolistica națională și devenirea statalității românești”, a precizat Titus Corlățean.

Reclama

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

POLITIC

ACT cere suspendarea proiectului privind construirea centrului de date Quantum AI în România

Publicat

pe

Liderii Partidului Acțiunea Conservatoare, Claudiu Târziu și Robert Alecu, s-au aflat, ieri – 23 iulie 2026, în comuna Luna, din județul Cluj. Reprezentanții ACT au venit în această localitate pentru a discuta cu oamenii, cu activiștii de mediu despre proiectul privind construirea, în această zonă, a unui centru de date Quantum AI. Vorbim de o investiție estimată la aproximativ un miliard de dolari. Conducerea Partidului Acțiunea Conservatoare solicită autorităților statale suspendarea proiectului până la publicarea tuturor documentelor și realizarea unei dezbateri publice reale.

„Potrivit informațiilor prezentate în cadrul vizitei, la Luna este propusă construirea, în subteran, a unui centru de date de mari dimensiuni, amplasat în apropierea râului Arieș și în vecinătatea unei baze NATO.

Reprezentanții Acțiunii Conservatoare susțin că un proiect de o asemenea amploare nu poate fi aprobat fără transparență totală, fără ca românii să fie informați cu privire la efectele pe termen lung asupra mediului, asupra infrastructurii energetice și comunității locale”.

După cum a precizat europarlamentarulul Claudiu Târziu, liderul Acțiunii Conservare, localnicii și membrii organizațiilor de mediu reclamă faptul că că nu a existat o consultare publică reală despre acest proiect. Numeroase întrebări privind construirea obieectivului au rămas fără răspuns.

„În cadrul întâlnirilor, reprezentanții ACT au arătat că, potrivit datelor invocate în spațiul public pentru centre de date similare, astfel de infrastructuri pot avea un consum foarte ridicat de apă și energie.

Reclama

Au fost prezentate estimări potrivit cărora un centru de această dimensiune ar putea ajunge la un consum de până la 19 milioane de litri de apă pe zi, echivalentul necesarului unei localități de aproximativ 50.000 de locuitori, precum și un consum de energie comparabil cu cel al unui județ de mărime medie într-un interval de 24 de ore.

Reprezentanții ACT susțin că asemenea investiții pot avea efecte asupra rețelei energetice și solicită ca toate datele tehnice privind consumul de apă și energie, soluțiile de răcire și impactul asupra mediului să fie făcute publice înainte de continuarea proiectului”, se precizează într-un comunicat transmis de Acțiunea Conservatoare.

Claudiu Târziu, președintele Partidului Acțiunea Conservatoare, a precizat că deja în Statele Unite au apărut controverse cu privirea la dezvoltarea accelerată a centrelor de date AI. În data de 18 iulie, ar fi avut loc numeroase proteste în localități americane împotriva unor proiecte similare. Zeci de investiții au fost blocate în urma opoziției comunităților locale.

„Ce s-a întâmplat în Statele Unite se poate întâmpla și în România dacă autoritățile continuă să ignore vocea comunităților locale și dreptul oamenilor de a fi informați”, a declarat Claudiu Târziu.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Reclama
Cititi mai mult

Dâmboviţa

Deputat Aurelian Cotinescu: România face un pas major spre independența energetică

Publicat

pe

România se apropie de momentul în care resursele din Marea Neagră vor contribui direct la siguranța sa energetică. OMV Petrom și Romgaz au finalizat instalarea platformei de producție offshore (Neptun Alpha) din cadrul proiectului Neptun Deep, iar primele gaze sunt estimate să ajungă în sistemul național în 2027 – precizează deputatul Aurelian Cotinescu.

„Operațiunea a fost realizată cu ajutorul celei de-a treia cea mai mare nave-macara semi-submersibile din lume. În plus, conducta submarină de 160 de kilometri către Tuzla a fost deja instalată. Infrastructura Neptun Deep va cuprinde 10 sonde, trei sisteme submarine de producție, conducte colectoare, platforma offshore și stația de măsurare de la țărm.

Felicit companiile implicate în acest proiect care înseamnă mai mult decât o performanță tehnologică. Înseamnă mai mult gaz românesc, reducerea dependenței de importuri, reducerea facturilor pentru clienții casnici și o poziție mai puternică a României pe harta energetică a regiunii”, a transmis parlamentarul de Dâmbovița.

Platforma are 16.500 de tone, peste 225 de metri înălțimea și a fost aplasată într-o zonă în care apa are aproximativ 120 metri adâncime.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Reclama
Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite