Connect with us

ACTUALITATE

CJ Dâmbovița: Programul lucrărilor de infrastructură rutieră în perioada 26 august – 1 septembrie 2024

Publicat

pe

Consiliul Judeţean Dâmboviţa informează participanţii la traficul rutier că, în perioada 26 august – 1 septembrie 2024, va efectua, prin societățile comerciale de profil, următoarele activități de infrastructură rutieră:

1. Protejarea corpului și platformei drumului, prin șanțuri și rigole pavate, podețe laterale DJ 710A, la Valea Lungă
2. Protejarea corpului și platformei drumului, prin șanțuri și rigole pavate, podețe laterale DJ 702B, la Cândești
3. Întreținere îmbrăcăminte asfaltică DJ 714 Glod – Sanatoriu Moroeni, km 2+000-3+500
4. Întreținere îmbrăcăminte asfaltică DJ 722, sector Săvești
5. Covor bituminos DJ 711A Potlogi – Pasaj autostrada A1, km 31+733 – 34+733
6. Defrișare și toaletare arbori și subarboret pe sectoarele ce aparțin drumului județean DJ 702A, Drăgăești – Pământeni – Potocelu
7. Defrișare și toaletare arbori și subarboret pe sectoarele ce aparțin drumului județean DJ 711A Potlogi – Corbii Mari
8. Întreținere poduri și podețe DJ 714 Platou Padina
9. Întreținere poduri și podețe DJ pod peste Ialomița, punct Casa Iustin
10. Siguranța circulației – semnalizare rutieră conform adreselor C.J.Dâmbovița – limitatoare de viteză
11. Reabilitare și modernizare DJ 724 Malu cu Flori – Pucheni
12. Pod de legătură între DJ 714 și Camping Zănoaga
13. Covor bituminos pe DJ 714 Glod – Sanatoriu Moroeni

ATENŢIE! BULETIN RUTIER

1. Circulația rutieră pe podul peste râul Dâmbovița, pe DJ 702D, km 11+647, la Dragomirești, este restricționată. Astfel:
– Este interzis accesul autovehiculelor cu masa mai mare de 20 tone;
– Viteza se va limita la 30 km/oră;
– Pe banda amonte a podului peste râul Dâmbovița circulația este interzisă.

Variante ocolitoare:
– Dragomirești (DJ 702D, intersecție cu DN 72A) – Gheboieni (DN 72A, intersecție cu DJ 702M) – Tătărani (DJ 720M, intersecție cu DJ 702B) – Decindeni (DJ 702B, intersecție cu DJ 702D); (DN 72A – DJ 720M – DJ 702B)
– Dragomirești (DJ 702D, intersecție cu DN 72A) – Târgoviște (DN 72A, intersecție cu DN 72) – Lucieni (DN, intersecție cu DJ 702B) – Decindeni (DJ 702B, intersecție DJ 702D); (DN 72A – DN 72 – DJ 702B)

2. Circulația vehiculelor cu masă mai mare de 3,5 tone pe drumul județean DJ 719 – pe sectorul intersecție DN 72 – Răzvad și sectorul intersecție cu str. Magrinii (Târgoviște) – este restricționată.
3. Circulaţia publică pe podul pe DJ 702A, peste râul Argeş, la Pătroaia, este închisă. Variantele ocolitoare sunt drumurile locale.
4. Sectoarele de drumuri judeţene care prezintă degradări şi alte pericole:
– DJ 701B Tărtășești – Ciocănești – Crevedia
– DJ 702A Mănești – Potocelu
– DJ 720A Gheboaia – Finta
– DJ 710 Pucioasa – Bezdead – sectoare cu drum îngustat și avariat în zona Miculești – Măgura – Bezdead
– DJ 714, sectorul Glod – Sanatoriul Moroeni – intersecție drum de legătură către Cabana Dichiu.

Recomandări pentru participanţii la trafic:

Se va circula cu viteză redusă și cu atenţie mai ales în zonele semnalizate cu indicatoare rutiere ce au semnificaţia „drum cu denivelări”, viteza trebuind adaptată la starea părţii carosabile.

Recomandăm ca deplasările pe traseele montane să se realizeze cu autovehicule echipate corespunzător şi, totodată, să se acorde o atenţie sporită zonelor cu drum îngustat, zonelor cu alunecări de teren şi acolo unde există posibilitatea de dislocare de anrocamente.

Vă rugăm să vă informați în prealabil – prin intermediul Administrației Naționale de Meteorologie – în legătură cu condițiile meteorologice din zonă, mai ales în perioadele de atenționare de vreme rea.

Se vor respecta, cu strictețe, semnificațiile indicatoarelor rutiere de informare, semnalizare și reglementare.

Detalii suplimentare privind situaţia sectoarelor amintite puteți obține de la Consiliul Judeţean Dâmboviţa – Direcţia Tehnică, telefon 0245 207625, de luni până vineri, în intervalul orar 08:00 – 16:00.

Compartimentul Imagine, Relații Externe – Consiliul Județean Dâmbovița

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Biserica parohială din Niculești a fost sfințită de ÎPS Nifon, arhiepiscopul și mitropolitul Târgoviștei

Publicat

pe

Duminică – 8 noiembrie 2026, la Niculești, județul Dâmbovița, s-a desfășurat, în prezența a sute de drept credincioși, sfințirea bisericii parohiale, cu hramurile ”Adormirea Maicii Domnului” și ”Sfântul Mare Mucenic Mina”. Slujba de târnosire a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Nifon, arhiepiscopul și mitropolitul Târgoviștei. După consumarea acestui moment, IPS Nifon Mitropolit a săvârșit Sfânta Liturghie în interiorul sfântului locaș. Din soborul de preoți au făcut parte: părintele vicar eparhial, preotul Ionuț Ghibanu, părintele secretar eparhial, părinți consilieri, părintele protopop al Protoieriei Titu, preoți și diaconi din eparhie.

Actul de sfințire a fost citit de preotul dr. Ionuț Adrian Ghibanu, Apoi, părintele protopop Ionel Pațanghel, așa cum este tradiția, a adresat un cuvânt de întâmpinare , Înalt Prea Sfinției Sale Nifon Arhiepiscopul Târgoviștei. În discursul său evidențiind însemnătatea acestui moment pentru întreaga comunitate.

Părintele paroh Iulian Dinu a exprimat recunoștința credincioșilor față de Înaltpreasfinția Sa și față de toți cei care au sprijinit construirea și finalizarea sfântului lăcaș.

În cuvântul său de învățătură, Înalt Prea Sfinția Sa Nifon a precizat faptul că Biserica reprezintă instituția fundamentală pentru existența omului și a lumii, fiind Trupul viu al lui Hristos, care îl însoțește pe fiecare om de la naștere până la trecerea în veșnicie și călăuzește întreaga umanitate până la sfârșitul istoriei.

„Datorită rolului său decisiv în formarea și păstrarea identității noastre naționale, precum și a misiunii sale călăuzitoare de-a lungul veacurilor, Biserica este cu adevărat mama spirituală a neamului românesc, iar orice eveniment important al Ortodoxiei strămoșești reprezintă și un moment semnificativ pentru istoria și viața poporului român. Pictura și iconografia bisericească reprezintă, de altfel, o expresie profetică a Împărăției lui Dumnezeu, deoarece, dincolo de frumusețea lor artistică, ne oferă posibilitatea de a contempla și de a trăi, în comuniune cu sfinții, frumusețea cea negrăită a lui Dumnezeu. Prin aceasta, credincioșii sunt îndemnați să răspândească în lume frumusețea iubirii, a bunătății și a comuniunii frățești.

Referindu-se la sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, Înaltpreasfinția Sa a arătat că aceștia sunt chipuri ale biruinței realității spirituale asupra limitărilor lumii materiale, simboluri ale triumfului sfințeniei și al Duhului Învierii asupra materialismului, ateismului și indiferenței religioase. Ei sunt slujitori ai iubirii dumnezeiești și ocrotitori ai oamenilor, mesageri ai voii Tatălui ceresc și modele autentice de ascultare, sfințenie și slujire.

Evidențiind semnificația Evangheliei zilei, care are în centrul său Învierea fiicei lui Iair, această impresionantă întâlnire dintre suferința umană și puterea dumnezeiască a lui Hristos, Chiriarhul nostru a arătat că mesajul ei este unul al speranței și al încrederii în iubirea nemărginită și atotmilostivă a lui Dumnezeu, Care nu încetează niciodată să vină în ajutorul celor aflați în nevoie. Ea devine, totodată, o imagine a lucrării mântuitoare săvârșite de Biserică de-a lungul veacurilor, prin care sufletele rănite de păcat sunt ridicate la o viață nouă, iar fiecare generație este chemată la credință, sens și comuniune cu Dumnezeu”, se menționează într-un comunicat transmis de Arhiepiscopia Târgoviștei.

În încheierea cuvântării sale, Înalt Prea Sfinția Sa Nifon a evocat importanța credinței strămoșești în istoria poporului român, subliniind că procesul de formare a neamului românesc coincide în mod providențial cu răspândirea și consolidarea creștinismului pe aceste meleaguri. De aceea, încercările de a minimaliza rolul Bisericii în societate și în istoria națională ignoră o realitate istorică fundamentală: contribuția decisivă a credinței și a Bisericii la nașterea, dezvoltarea și păstrarea identității românești de-a lungul veacurilor.

Tot în cadrul acestui eveniment religios, în semn de apreciere pentru activitatea sa pastorală și pentru contribuția esențială avută la edificarea noii biserici, părintele Iulian Dinu a fost distins cu rangul de ”iconom stavrofor”.

Înaltpreasfinția Sa a oferit ”Diploma mitropolitană de recunoștință” domnului Corneliu Ștefan – președintele Consiliului Județean Dâmbovița și lui Dorinel Soare – primarul comunei Niculești. De asemenea, au mai primit înaltele distincții Sebastian Artimonuț Balia – pictor bisericesc, Tiberiu Nicolae Olariu, Gheorghe Dan Vișan, Ion Vișan – epitropul parohiei și părintelevpensionar Marius Pardos.

La acest eveniment, au mai fost prezenți Marian Tănase-prefectul județului Dâmbovița, Ionuț Săvoiu – Secretar de Stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, deputatul Laurențiu Neculăescu, Conf. univ. dr. Claudia Gilia- Președintele Senatului Universității ”Valahia” din Târgoviște, Col. Mădălin Maria-Adjunct al Inspectorului Șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Dâmbovița și Dorin Clipea, Prim-adjunct al Inspectorului Șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență ”Basarab I” al județului Dâmbovița.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Se cere eliberarea cărților de identitate simple și după anul 2031

Publicat

pe

Foto arhivă - Sursa: Profimedia Images

Europarlamentarul Claudiu Târziu critică, într-un material transmis pe rețelele de socializare, modul în care s-a implementat în România noua carte electronică de identitate. Spune liderul Partidului Acțiunea Conservatoare că statul român a cheltuit, în ultimii 15 ani, cel puțin 41 de milioane de euro pe o carte de identitate care mai mult încurcă decît ajută. Buletinul gîndit în 2010 a început să fie produs în 2025 și, până în 2031, va fi un document obligatoriu pentru toți românii. Președintele ACT critică faptul că această carte de identitate inovatoare, care ne introduce în rândul lumii, crează destule probleme românilor care o dețin.

„Pe el nu mai scrie unde locuiești. Adresa e ascunsă în cip. Dar primăria n-are aparat să citească cipul. Nici fiscul. Nici notarul. Cam nimeni. Așa că omul cu buletin electronic e trimis la poliție după o adeverință care să-i certifice domiciliul.

Ne-am digitalizat cum s-ar spune. Ne putem face dosarul cu șină online, dacă îl depunem la ghișeu, fizic. Semnătura electronică din card nu e recunoscută nici măcar de fisc. E pusă acolo doar așa, ca să nu fie cipul ăla gol”, a precizat Claudiu Târziu.

Pentru implementarea acestui sistem, statul a cheltuit zeci de milioane de euro, fonduri alocate prin PNRR.

„Știți care PNRR, ăla fără de care România se prăbușea. În plus, ni se cere să avem încredere că datele noastre personale, inclusiv amprentele stocate pe cip sînt în siguranță. În același stat în care hackerii au blocat spitalele, au intrat în sistemul de la Apele Române, au furat datele de la Cadastru și le-au scos la vînzare.

Un parlamentar neafiliat a avut o inițiativă legislativă prin care să se permită și după anul 2031 eliberarea de buletine de identitate simple, fără cip, cu scopul de a fi evitate neplăcerile aduse cetățenilor. Senatul a spus nu. PSD, PNL, USR și UDMR au votat împotrivă. Pe un motiv la fel de stupid ca buletinul cu cip: am cheltuit banii, deci e obligatoriu să folosim plasticul ăsta. Și-apoi e oricum comandă de la Comisia Europeană.

Bătrînul de la țară n-are smartphone, nu știe ce e un cod PIN și nu se descurcă. Credinciosul creștin are obiecții de conștiință. Nu e treaba statului să i-o calce. Românul majoritar ar prefera să aibă libertatea de a spune nu. Dar lucrurile astea nu au contat pentru Senat.Acum, inițiativa se află la Camera Deputaților, care e decizională.
Să sperăm că acolo se vor găsi suficiente conștiințe tefere, care să aprobe o măsură de bun simț”, a adăugat europarlamentarul Claudiu Târziu – președintele Partidului Acțiunea Conservatoare.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

Cele mai citite