Connect with us

ACTUALITATE

Viscri, satul care trăiește între celebritatea adusă de regele Angliei și nevoia de a-și recăpăta liniștea…

Publicat

pe

Am fost la Viscri, satul acela pitoresc pitit între dealurile Brașovului, ajuns celebru datorită regelui Charles al Marii Britanii. Mai fusesem o dată. Atunci când era în vervă, cap de afiș la capitolul imagine. Localnicii păreau fericiți, dornici de comunicare, veseli. Le surâdea plăcut faptul că, în toată țara, ba chiar și în Europa, se vorbea despre Viscri, despre frumusețile naturale de aici, despre obiceiurile și tradițiile rămase nealterate, despre casa cumpărată de prințul Charles și plăcerea deosebită pe care o manifesta când venea la Viscri pentru a se încărca cu energie și a-și găti sufletul cu liniște adevărată.

Între timp, au început să vină turiștii valuri, valuri. Toți împinși în primul rând de curiozitatea de a vedea de ce a ales regele Charles acest mediu simplu, arhaic și aproape necunoscut în lumea civilizată. Sătenii, ospitalieri, deschiși, dar și întreprinzători. Unii dintre ei au gândit bine că este momentul să profite puțin de această conjunctură favorabilă. Așa că au început să îi îmbie pe turiști cu produse culinare tradiționale, cu pâine de casă, plăcinte, cu diferite obiecte de decor sau de îmbrăcăminte cu elemente tradiționale. Ba chiar a apărut la Viscri și o cafea celebră prin modul de preparare. Casa regelui Charles a devenit un fel de muzeu, pe care oricine dorește, contra cost, o poate vizita. Inclusiv grădina și celelalte anexe gospodărești. Plus că locuința regală de la Viscri este o insulă de cultură, aici organizându-se, periodic, expoziții de pictură, fotografie, lansări de carte…

Cum am spus, am mers din nou la Viscri. Acum, când abia a mijit toamna, plăpândă, neavând forță să îndepărteze vara care a cam huzurit ca niciodată, bucurându-ne dar și chinuindu-ne cu căldurile insuportabile și cu seceta aproape desăvârșită care a cam golit pământul de roade, supărâd-o oarecum pe sora toamnă, care nu va avea hambarele tocmai pline.

Suntem la marginea satului după ce am parcurs câțiva kilometri pe un drum care a șerpuit printre dealurile modelate frumos, simetric, de cositoarele mecanice ale gospodarilor. Dăm să mergem mai departe, dar ne oprim brusc când vedem semnul de circulație cu accesul interzis în localitate, cu excepția riveranilor. La marginea satului, s-a amenajat o parcare. Așa, ca la bâlci. Deocamdată, nu se percepe taxă. Ne conformăm.

 

Lăsăm mașina și pornim pe jos spre inima satului. La fiecare cap de uliță, semnul de acces interzis, cu excepția riveranilor. Puzderie de astfel de semne. Pe la porți, așezați pe bănci, bătrânii. Ne priveau discret, rece, fără să le pese prea mult de prezența noastră. Și eram destui turiști!

Am remarcat prezența multor englezi, francezi și nemți. Se plimbau agale pe ulițe, fotografiau casele. Urcau la biserică. Unii mușcau din pere zemoase, pe care le adunaseră din iarbă. În sat, un soi de magazin, cârciumă, ceva nedefinit. Cu de toate. Vânzătoare, o femeie în vârstă. O întreb simplu dacă este bine pentru sat cu puzderia de turiști. Îmi răspunde scurt. „Cum să fie bine? Nu vă uitați la mine? Sunt frântă de oboseală”. Cumpăr o bere la halbă, pe care o beau la masa lungă din lemn din fața magazinului. Lângă mine, niște tineri englezi mănâncă dintr-o pungă cu chipsuri. Mai în colo, un cârd de gâște făcea zgomot. Nici ele nu erau prea fericite. Pârâiașul care străbate satul era secat. Cișmele unde, acum doi ani, curgea apă în forță, sunt acum uscate. Și jgheaburile imense pentru adăpat animalele meșterite în lemn crapă acum de sete!

Din loc în loc, pe la porți, câte o bătrână care croșetează. Mănuși, fulare, fesuri, pălăriuțe și cioci, soiul acela de ciorapi groși care se pun în picioare când este gerul năprasnic. În centru, două căruțe în care se așezaseră pe scănduri câțiva turiști veniți din Germania. Erau veseli. Contra cost, se efectua turul satului și al împrejurimilor. Fain. Pentru unii, o experiență inedită. Pentru localnici, o preocupare care să le aducă ceva câștiguri.

Mă dau în vorbă cu o femeie. Vorbim despre vreme, despre vremuri și ajungem, încet-încet, la sat, regele Charles, turiști…Ne-a mărturisit, așa, cu vocea mai mult în șoaptă, că multora din sat li s-a cam luat de aglomerație, de oamenii străini care bat ulițele toată ziulica. Spun că nu mai au liniște, că nu le mai place să fie invadați de mașini. De aia au și făcut parcarea la marginea satului. Unii erau chiar furioși că nu mai puteau circula cu tractoarele sau le era greu să intre în curți cu căruțele, cu utilajele… Recunoște femeia că turiștii veniți să vadă satul unde și-a luat casă regele Angliei au lăsat pe aici și ceva bani, cumpărând diferite obiecte de decor, de vestimentație, diferite preparate culinare de casă. Dar, una peste alta, vor din nou liniște. Renumele pare să obosească.

 

Am mai taifăsit scurt și cu alții. Nu s-au întins la vorbă prea mult cei cu care am discutat. Deocamdată, nu s-a întâmplat ca la Barcelona sau că în Santorini, să iasă localnicii la mitinguri împotriva numărului mare de turiști. Pe la Viscri, oamenii sunt pașnici. Răbdători. Văd în treaba asta și binele, și răul. Și cântăresc. Fiecare în felul său. Bine, după cum stau lucrurile, nu este exclus să mai apară și alte reguli, câți turiști să intre în sat, trasee prestabilite, ce ai și ce nu ai voie să fotografiezi, taxă la parcare…

Oricum, mai zic oamenii că regele Charles este acum tare ocupat, prins în treburi înalte, importante, nu mai are el timp să mai ajungă la Viscri. Urmele pașilor săi, proprietatea pe care o deține regele Marii Britanii la Viscri atrage turiștii ca un magnet. Până când, rămâne de văzut…

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Gala Topul Firmelor din Dâmbovița, ediția 33. Inovația, rezistența și perseverența, premiate de Camera de Comerț

Publicat

pe

Restaurantul Del Ponte a fost, aseară, locul unde s-a desfășurat unul dintre evenimentele cu tradiție în județul Dâmbovița. Indiferent de contextul socio-economic și politic, de problemele întâmpinate, perseverența, reușita, inovația, rezistența și valoarea au fost apreciate și premiate de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița. Această instituție este polul, zona de unde emană încredere, speranță, sprijin și profesionalism comunicațional, ingrediente necesare mediului de afaceri dâmbovițean, nu neapărat debusolat, dar prins în vâltoarea problematicii iscate de desele crize apărute în societate pe fondul creșterii de prețuri și al instabilității economice globale. Nu este ușor să reziști în momentele în care din toate părțile apar provocări, schimbări bruște în ordinea firească a lucrurilor. De câțiva ani, președintele Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Dâmbovița, Valentin Calcan, și echipa pe care o coordonează caută să mențină optimismul și încrederea la un nivel înalt. Gala Topul Firmelor din județul Dâmbovița, ajunsă la cea de-a 33-a ediție, tocmai rolul acesta benefic îl are, de a ține aproape, de a crea conexiuni singure, de a promova competiția, valoarea și ideea de conlucrare și comunicare.

Evenimentul a fost unul organizat profesionist, după toate regulile comunicării și socializării. S-a simțit în aer, așa cum se întâmplă de câțiva ani încoace, izul acela de familie reunită, de echilibru și unitate. Și asta chiar dacă, știm cu toții, ultimii ani nu au fost unii tocmai liniștiți pentru antreprenorii români, care sunt bombardați din toate părțile de neprevăzut. În calitate de prim amfitrion a fost, evident, președintele Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Dâmbovița – Valentin Calcan, secondat de vicepreședintele Cristian Pușcaru, de directorul executiv Ștefania Stroică și, până la urmă, de întreaga echipă a instituției, oamenii care au vegheat ca manifestarea dedicată excelenței să se deruleze fără niciun fel de de sincopă. Să curgă șnur! Și chiar așa s-a întâmplat.

În sală, s-a produs o simbioză perfectă între toți reprezentanții mediului de afaceri dâmbovițean, care activează în varii domenii de activitate, creându-se, sub supravegherea plăcută și discretă a echipei Camerei de Comerț, o stare de relaționism și amiciție. Un alt element care a construit și întreținut conceptul de stabilitate, de încredere și perspectivă pozitivă a fost reprezentată de prezența la eveniment a celor care conduc din punct de vedere administrativ, politic și gospodărește municipiul Târgoviște și județul Dâmbovița. Îi numim aici pe președintele Consiliului Județean Dâmbovița – Corneliu Ștefan, pe primarul Cristian Daniel Stan, prefectul Marian Tănase, vicepreședintele CJD Antonel Jîjîie și secretarul general Dan Popa. A fost de față și fostul șef al CJD, Gheorghe Ana. Nu a lipsit nici Adrian Țuțuianu, și el fost președinte al CJD. Chiar dacă a ajuns la București, în structurile de putere centrale, fiind acum președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu nu a uitat de Dâmbovița și de mediul de afaceri județean. Arhiepiscopia Târgoviștei a fost reprezentată la Gala Topul Firmelor de părintele vicar Ionuț Ghibanu, care a transmis celor de față mesajul de încredere și împlinire al Înalt Prea Sfinției Sale Nifon – Arhiepiscopul și Mitropolitul Târgoviștei. Șefii instituțiilor publice deconcentrate, cei care, până la urmă, sunt într-o conexiune permanentă cu Camera de Comerț, cu antreprenoriatul dâmbovițean, au fost și ei prezenți la eveniment, ba chiar au fost invitați, ca semn al colaborării profesionale bine închegate, la unele secțiuni ale Galei, să acorde premiile celor laureați.

După cum a precizat omul de afaceri Valentin Calcan, președintele Camerei de Comerț Dâmboviţa, în spatele fiecărui companii de succes de află câte o poveste despre curaj, despre muncă, perseverență și decizii dificile. O poveste despre antreprenori, manageri și investitori, despre oameni care, indiferent de împrejurări și provocări, au ales să construiască.

„Dincolo de indicatorii economici, de cifrele de afaceri, profituri și clasamente, celebrăm inițiativa, responsabilitatea și capacitatea de a transforma ideile în realitate”, a spus Valentin Calcan.

A mai precizat președintele Camerei de Comerț că antreprenoriatul nu este un drum pe care să-l parcurgi simplu. Întâlnești la tot pasul riscuri, intervin sacrificiile, trebuie să fii mereu adaptat, ba chiar este nevoie și de o doză de nebunie pentru a depăși obstacolele care par de netrecut!

„Tocmai de aceea, cred că performanța economică merită nu doar recunoscută, ci și respectată. Dâmbovița are motive să fie mândră de antreprenorii săi. Avem companii care investesc, inovează, crează locuri de muncă și concurează cu succes pe piețele naționale și internaționale. Avem afaceri construite de la zero, companii cu tradiție și noi generații de antreprenori care duc mai departe spiritul inițiativei private”, a mai transmis celor de față președintele Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Dâmbovița.

Corneliu Ștefan, președintele Consiliului Județean Dâmbovița, a precizat că această Gală Topul Firmelor a adus în prim-plan performanța și oamenii care, prin munca și investițiile lor, contribuie la dezvoltarea economiei județului.

‘Clasamentul din acest an a reunit peste 2.100 de firme din 240 de localități, cu peste 30.000 de angajați. M-am bucurat să văd că avem antreprenori care cred în Dâmbovița, investesc aici și creează locuri de muncă. Le apreciez munca și motivația și cred că merită tot sprijinul nostru. Este esențial să păstrăm un dialog deschis cu mediul de afaceri și să fim parteneri în dezvoltarea județului. Felicitări tuturor firmelor premiate și mult succes în activitate”, a fost mesajul președintelui Consiliului Județean – Corneliu Ștefan, către antreprenoriatul dâmbovițean.

A mai adăugat președintele CJD că Gala Topul Firmelor poate să reprezinte un moment zero pentru județul Dâmbovița.

„Pentru fiecare dâmbovițean, pentru a fi patrioți, pentru a ține cu județul nostru, pentru a atrage cât mai multe fonduri europene în vederea dezvoltării județului și, nu în ultimul rând, pentru un trai mai bun pentru toți”.

Primarul municipiului Târgoviște, Cristian Daniel Stan, a ținut să menționeze că evenimentul organizat de Camera de Comerț nu este numai un prilej de a acorda premii, ci și unul în care trebuie să ne arătăm recunoștința față de cei care, cu tenacitate, perseverență, curaj și profesionalism, au reușit să transforme provocările în oportunități, iar ideile de afaceri în realitate.

„Atunci când vorbim despre dezvoltarea unei comunități, vorbim, pe de o parte, despre investițiile publice în infrastructura de orice fel, dar, în același timp, vorbim și despre mediul de afaceri, despre capacitatea acestuia de a investi, de a crea locuri de muncă și de a asigura oamenilor un trai decent”, a precizat Cristian Daniel Stan.

Prefectul județului Dâmbovița, Marian Tănase, a spus că el crede cu tărie faptul că, în spatele fiecărei firme performante, al fiecărui antreprenor performant, implicat, există o poveste.

„O poveste despre investiții, despre decizii grele, dar asumate, de cele mai multe ori despre nopți nedormite, dar mai ales despre oameni care au ales să meargă înainte. Dâmbovița are potențial, are industrie, are antreprenori, are oameni dedicați, dar mai ales are companii care au demonstrat de-a lungul timpului că performanța se poate construi și aici, la noi, acasă”.

Marius Lixandru, inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Dâmbovița, deschis și cu un mod discursiv destins, a spus că, de obicei, când inspectorii ITM ajung la sediul societăților sau la punctele de lucru ale acestora nu reușesc să producă foarte mult entuziasm.

„Anul acesta m-am hotărât să fiu puțin mai tehnic și să vă spun cum văd eu mediul de afaceri. Aș vrea să abordez trei componente: în primul rând, relația dintre administrația județeană sau administrațiile locale și dumneavoastră, antreprenorii; apoi, relațiile contractuale dintre dumneavoastră, ca antreprenori; și, nu în ultimul rând, relațiile dintre dumneavoastră, ca antreprenori, și consumatori.

În această seară am să vă spun o mică poveste despre relația dintre administrația județeană și dumneavoastră. Acum câteva zile, înainte de ora 08:00, domnul președinte al Consiliului Județean îmi spunea că, doar cu o zi înainte, fusese la cinci-șase ministere din București, încercând să aducă alte câteva zeci de milioane de lei în județul nostru, pentru a-l dezvolta, așa cum vedem cu toții că o face zilnic. În acest demers, văd un parteneriat corect între administrația județeană, firme și Camera de Comerț și Industrie, un parteneriat care devine din ce în ce mai sănătos”, a menționat Marius Lixandru, adăugând, în finalul alocuțiunii sale, că în Dâmbovița avem înregistrate 88.777 de contracte de muncă. Teoretic, e de bine!

Au mai fost invitați să acorde premii Sandu Tolea – directorul Direcției Sanitar Veterinare Dâmbovița și Smaranda Brebeanu – directorul Registrului Comerțului Dâmbovița. Momentele de alucuțiuni, de înmânare a distincțiilor au fost alternate cu minuturi muzicale din repertoriul clasic.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Târgovişte. „Bunuri tezaurizate la sfârșitul mileniului I”, o nouă expoziție temporară organizată la Muzeul de Istorie

Publicat

pe

Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, invită publicul și reprezentanții mass-media luni, 16 noiembrie 2026, începând cu ora 11.00, la vernisajul expoziției temporare „Bunuri tezaurizate la sfârșitul mileniului I”. Evenimentul pune în valoare o descoperire arheologică de excepție expusă în premieră: piese unicat de harnașament, de paradă, arme și o diversitate remarcabilă de unelte din secolele IX-X.

Această expoziție nu reprezintă doar o oportunitate rară de a admira unelte, precum și arme și piese de echipament militar dintr-o epocă strâns legată de cristalizarea primelor comunități politice din regiune, ci este și o dovadă clară a modului în care descoperirile întâmplătoare pot îmbogăți patrimoniul național atunci când există responsabilitate. Fiecare dintre cele 40 de piese ascunde o poveste despre putere, prestigiu și meșteșug medieval. Printre piesele de rezistență ale expoziției se numără spade remarcabile prin starea de conservare, vârfuri de lance de steag — piese cu o puternică încărcătură simbolică și militară —, precum și elemente fine de harnașament de paradă, care reflectă statutul social înalt al posesorilor lor din acele vremuri tulburi de la sfârșitul primului mileniu.

Toate artefactele expuse au trecut printr-un proces minuțios de curățare, conservare și restaurare în laboratoarele de specialitate ale muzeului, iar din punct de vedere muzeotehnic expoziția propune câteva nouțăți, pe care vă invităm să le descoperiți. S-a vizat integrarea unei componente artistice accentuate în valorificarea artefactelor, precum și a unor elemente de interpretare contextuală multimedia care pun vizitatorii în fața unei reconstrucții vizuale a unui eveniment istoric întâmplat acum mai bine de o mie de ani.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 16 noiembrie 2026 – 1 martie 2027, la Muzeul de Istorie din Târgoviște, Calea Domnească nr. 189, de marți până duminică, între orele 09:00 și 16:00.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

Cele mai citite