Connect with us

ACTUALITATE

O nouă escrocherie pe internet! Vot de susținere în cadrul unui concurs de dans

Publicat

pe

Poliția Română a identificat un nou tip de înșelăciune în mediul online (WhatsApp), sub pretextul simplu al „exprimării unui vot online în cadrul unui concurs”. Totul începe cu primirea unor mesaje nesolicitate, formulate în limba română, prin care sunteți îndemnați să accesați un link pentru a acorda un vot unei persoane pe nume Adeline, care participa la un concurs de dans al cărui premiu este o bursă de studii la o școală de prestigiu din străinătate.

Mesajul arăta astfel: „Bună! Te rog să o votezi pe Adeline în acest sondaj. Este fiica prietenei mele, iar premiul este o bursă pentru studii în Franța. Mulțumesc mult!”, urmat de un link malițios.

În etapa următoare, după ce accesează respectivul link, potențialele victime sunt redirecționate către pagina web a aplicației de mesagerie, care permite configurarea și conectarea contului aferent aplicației și pe alte dispozitive electronice, precum alte telefoane mobile, unități pc sau laptop-uri.

În prealabil, anterior trimiterii link-ului menționat către potențialele victime, autorii efectuează demersurile necesare în vederea configurării contului aferent aplicației de mesagerie al victimei, prin intermediul platformei web, pe alte dispozitive electronice controlate de aceștia, folosind una dintre opțiunile existente, respectiv „Conectează-te folosind numărul de telefon”.

Astfel, folosind acea opțiune, autorii introduc o solicitare de asociere pe alte dispozitive a contului aferent aplicației de mesagerie al potențialei victime, prin introducerea numărului de telefon al acesteia.

Pentru a finaliza conectarea contului la dispozitivele electronice utilizate de autori, este necesar ca potențiala victimă (titularul contului aplicației de mesagerie) să introducă pe telefonul său mobil (pe care se afla deja configurat contul) un cod pin din 8 caractere (alcătuit de regulă din litere și cifre), cod unic generat de serviciul aplicației de mesagerie la momentul fiecărei solicitări de conectare pe alte dispozitive, solicitare introdusă în acest caz de autori și nu de titularul contului aplicației de mesagerie.

După acest demers, pentru a determina potențialele victime să introducă acel cod pin, autorii le creează iluzia (prin link-ul expediat, precizat mai sus) că vor exprima un vot într-un sondaj, iar pentru aceasta este necesară o presupusă asociere a contului aplicației de mesagerie deși, în fapt, acestea erau redirecționate către pagina web accesată anterior de autor pe dispozitivul său electronic pe care dorea să-și configureze contul aplicației de mesagerie al potențialei victime.

În fapt, asocierea contului victimei se efectua cu dispozitivul electronic controlat de autor și nu pentru presupusa participare în cadrul unui sondaj.

Pe această pagină web, aferentă serviciului de mesagerie, potențialei victime îi erau prezentați pașii pe care trebuia să-i urmeze pentru asocierea contului. Astfel, aceasta este îndrumată să deschidă aplicația pe telefonul său mobil și, în final, să introducă acel cod pin unic, generat de serviciul de mesagerie al aplicației, fără ca victima să conștientizeze că, în fapt, prin introducerea acelui cod pin va asocia contul său pe alte dispozitive electronice necunoscute, controlate de autori.

Ulterior, după ce victima introduce codul PIN generat, autorul finalizează astfel configurarea și conectarea contului victimei pe dispozitivul său electronic, după care restricționează accesul victimei la contul său.

Tot în cadrul aplicației de mesagerie, autorul transmite mesaje în mod aleatoriu către diverse persoane din agenda victimei, prin care le solicită acestora, cu titlu de împrumut, diverse sume de bani.

În măsura în care acestea din urmă dau curs solicitării, autorii le comunică mai departe un cod IBAN și numele titularului contului bancar unde trebuie virați banii, titularul contului fiind altul decât persoana de la care se presupune că provine solicitarea sumei de bani cu titlu de împrumut, respectiv titularul contului aplicației de socializare.

De asemenea, în cazurile în care persoanele cărora li se solicită sume de bani observă acest aspect, respectiv că numele titularului contului este diferit de numele celui care se presupune că solicită sumele de bani, autorii motivează prin faptul că le-a fost blocat contul personal și trebuie să facă o plată exact către acel cont bancar comunicat.

Prin acest mod de operare, autorii reușesc astfel inducerea în eroare, în primă fază, a titularului contului aplicației de socializare asupra căruia preiau controlul și îi restricționează accesul la contul său, prin crearea iluziei că participă la un sondaj.

Astfel, acesta introduce codul pin generat de serviciul de mesagerie ca urmare a solicitării efectuate în prealabil de autori de asociere a contului de pe aplicația de socializare cu alte dispozitive și le permite astfel acestora să-i configureze și conecteze contul personal pe alte dispozitive electronice controlate de aceștia.

Mai departe, în a doua fază, autorii induc în eroare persoane din agenda telefonică a victimei inițiale solicitându-le sume de bani, cu titlu de împrumut, în numele acesteia, creând aparența faptului că solicitările ar proveni din partea victimei, prin urmare o persoană cunoscută, determinându-le astfel să remită sume de bani în conturi bancare controlate de autori.

Facem precizarea că acest mod de operare se bazează pe mai mulți factori, printre care putem aminti:
1. Încrederea utilizatorilor: Autorii profită de naivitatea și dorința de a ajuta a oamenilor, folosind pretexte credibile.
2. Lipsa de informare: Mulți utilizatori nu sunt conștienți de riscurile asociate cu phishing-ul și nu recunosc semnele unei fraude.
3. Urgența și presiunea socială: Mesajele trimise de infractori pot crea un sentiment de urgență, făcând presiuni asupra victimelor să acționeze rapid fără a verifica autenticitatea solicitării.
4. Prin intermediul acestor activități infracționale, în unele cazuri, autorii, având acces la toate conversațiile purtate de victime prin aplicația de mesagerie, reușesc să obțină și alte date personale ale victimelor, existente în cadrul conversațiilor purtate de regulă cu persoane de încredere sau rude, prin aplicație, cum ar fi date de identificare, financiare ori de autentificare la alte aplicații folosite, expunându-le, totodată, și la alte riscuri, mai exact utilizarea datelor în vederea săvârșirii altor infracțiuni sau crearea altor pagube în sarcina acestora sau cunoscuților.

Pentru a proteja cetățenii împotriva acestor tipuri de infracțiuni, este necesar să fie conștienți de modurile de operare ale autorilor și educați în mod constant cu privire la tacticile de manipulare ale acestora, noile moduri de operare precum și la tehnicile de protecție în mediul online.

Îndemnăm cetățenii să fie extrem de precauți și să evite orice interacțiune cu mesaje sau link-uri suspecte pe aplicațiile de comunicare online sau platformele de socializare.

La nivelul țării noastre, au fost înregistrate o serie de fapte cu acest mod de operare, iar pentru o mai bună prevenție, cetățenii trebuie să se protejeze în mediul online și astfel, recomandăm să aibă în vedere mai multe măsuri de contracarare, după cum urmează:
1. Nu accesați link-uri din mesaje nesolicitate, chiar dacă acestea par a proveni de la prieteni sau cunoștințe.
2. Evitați accesarea link-urilor suspecte sau cele din mesajele nesolicitate sau din surse necunoscute, deoarece acestea ar putea conduce către site-uri malware sau ar putea fi utilizate pentru phishing.
3. Nu introduceți informații sensibile: Niciodată nu introduceți coduri sau informații personale pe site-uri care nu sunt oficiale sau pe care nu le recunoașteți. De asemenea verificați dacă site-urile pe care sunteți redirecționați sunt oficiale și nu introduceți coduri sau alte date personale pe aceste site-uri dacă dumneavoastră nu ați efectuat nicio solicitare în acest sens, precum este descrisă pe site-ul accesat.
4. Nu introduceți coduri nesolicitate aferente conectării/asocierii contului dumneavoastră de pe aplicația de mesagerie sau al altor canale de comunicare online pe alte dispozitive electronice dacă nu le-ați solicitat dumneavoastră.
5. Folosiți metode alternative de comunicare: Dacă primiți un mesaj suspect de la un prieten, contactați-l printr-un alt canal (de exemplu, telefonic) pentru a verifica autenticitatea solicitării.
6. Sesizați infracțiunile: Dacă ați fost victima unei astfel de fraude sau ați observat activități suspecte, contactați imediat autoritățile competente și sesizați incidentul.
7. Educați-vă și educați-i pe alții: Informați-vă despre tehnicile de fraudă și tacticile utilizate de autorii infracțiunilor informatice și fiți mereu vigilenți în mediul online. De asemenea, discutați cu familia și prietenii despre aceste tipuri de fraude pentru a-i ajuta să se protejeze.
8. Folosiți autentificarea în doi pași, aceasta adăugând un nivel suplimentar de securitate la conturile dumneavoastră online, solicitând o parolă suplimentară sau un cod de verificare înainte de a vă conecta;
9. Fiți la curent cu cele mai recente amenințări cibernetice și cu modalitățile de protejare împotriva acestora, participând la cursuri de pregătire sau consultând resurse online de încredere;

Securitatea dumneavoastră online este esențială. Vă rugăm să rămâneți vigilenți și să acționați cu prudență pentru a evita să deveniți victime ale acestor infracțiuni.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

ACTUALITATE

Radu Popa: România, cel mai mare producător din Europa, arde gazul natural adus din Bulgaria și Ungaria!

Publicat

pe

Auzim vești, zvonuri alarmante. Și asta se întâmplă după două săptămâni de iarnă cu ger și mai puțină zăpadă. Ce ne făceam dacă mai aveam și omăt din belșug? Vuiau televiziunile cu știri despre blocaje, accidente și ale nenorociri prefabricate media.
Ne informează, cu oarece teamă, fostul deputat PSD Radu Popa, că există o problemă cu gazele naturale și asta se întâmplă în ciuda mesajelor pe care le transmitea ministrul Energiei, tinerelul acelea numit Sebastian Burduja, în toamnă, că am avea depozitele pline încât putem face față unei ierni polare.

Radu Popa, care urmărește cu atenție fenomenul și tot atrage atenția asupra unor lucruri făcute fără cap, ne spune că, acum două zile importurile se ridicau la 12,7 milioane de metri cubi pe zi. 9,5 milioane metri cubi vin din Bulgaria și alte 3,2 milioane de metri cubi importăm din Ungaria. Culmea, nici una dintre cele două țări nu sunt producătoare de gaze naturale! Băi, sunteți nebuni? România este, oficial, cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană și noi importăm de la bulgari și de la unguri? Se întreabă vicepreședintele PSD Dâmbovița, cu siguranță retoric, că nimeni nu face nimic.

„Cine conduce Romgaz? Cum au făcut pregătire de iarnă? Cum i-au raportat ei ministrului Energiei în octombrie că „vom trece iarna cu rezervele de gaze naturale din depozite”? Pentru sumele cheltuite acum pentru importurile de gaze naturale la prețurile din inima iernii, cine răspunde? Și cine plătește? Și cum plătește? Oare procurorii se uită numai după politicieni?”

Să nu uităm că mai este un pic și se duce plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Ne vom trezi din nou în mijlocul unei explozii, rămași fără nimic pe noi, așa, în bătaia sorții? Poate se mai prelungește agonia. Vin alegerile alea din mai. Prezidențialele. De obicei, politicienii aflați la guvernare nu dau drumul la câinii majorării de prețuri înainte de alegeri.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Comentarii la rece. Când se duce DNA-ul peste generalii Armatei chiar nu mai avem șanse să ne revenim!

Publicat

pe

Ați văzut? DNA-ul a dat năvală peste Armată! Și nu oriunde, în cine știe ce cazarmă aruncată la margine de țară! Nu. Procurorii au descins chiar la Comandamentul logistic întrunit al Armatei. Și nu este vizat de anchetă vreun plutonier de la magazia cu alimente sau cu bocanci. Nu. Ci ditamai generalul! Frate, oamenii ăștia ar trebui să fie doldora de verticalitate și cinste. Curați până în vârful cizmelor. Exemplu pentru nație. Ce credeți că făceau militarii de rang înalt pentru a mai bagă și ei un bănuț la buzunar, așa, pentru zile negre și vacanțe? Umflau costurile prin lucrări fictive de evacuare pâmânt și umplere cu moluz. Auzi tu nenorocire! Și, atenție, treaba asta s-a întâmplat într-un contract pentru extinderea Cimitirului Ghencea Militar! Păi, eu credeam că din astea cu umflatul lucrărilor se întâmplă doar în civilie. Acolo se mai scoate un ban grămadă cu umflatul devizelor de lucru, cu asfaltul mai subțire cu 0,3 cm față de cât este stabilit în proiect, cu o amorsă de proastă calitate, dar umflată la preț și câte altele. Uite că se practică și la armată! Prejudiciul, unul ca pentru un general. 2,4 milioane de euro! Mai zi ceva!


Ce să mai crezi despre regulile astea pe care ni le tot bagă pe gât mai marii de la Bruxelles, despre cum să ne mutăm cu totul pe on-line. Să renunțăm la bancomate, la plăți cu bani lichizi, la mersul la ghișeu. Să cumpărăm pâine de la magazine doar cu cardul. La medic, la fel. Să fim total controlabili din fața unui monitor funcționăresc și să te scoată la tablă doar cu un clic. Dar ce te faci dacă sofisticăturile astea de sisteme informatice pică? Cum te descurci în continuare? Nu cred că interesează pe cineva treaba asta. E de la Dumnezeu! Uite, de câteva zile, au căzut unele dintre cele mai importante platforme ale statului. SEAP, PCUE, SIAE și GHIȘEUL.RO. Oficialitățile ne-au înștiințat că, în câteva zile, problema se rezolvă. Autoritatea pentru Digitalizarea României ne-a anunţat că aceste platforme pe care le administrează sunt indisponibile, din cauza întreruperilor în furnizarea energiei electrice. Aoleu?! Doar atât? Sunt probleme cu alimentarea cu energie electrică a acestor componente ce țin de securitatea statului? Dacă îmi spuneau că nea Gheorghe din vârful dealului stă pe întuneric, că sunt deranjamente pe rețeaua de alimentare a bojdeucii sale, înțelegeam…

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite