Structura montană a județului Dâmbovița este constituită din frumoasa potcoavă a Bucegilor (care se închide, în zona nordică, cu vârful Omu – 2507 m), dar și din lunga și domoala culme a Leaotei, masivul ce leagă valea Dâmboviței de zona vestică a Bucegilor (zona Strunga – Tătaru). În condițiile în care în Bucegi era semnalat risc de avalanșă de grad 2-3 (din 5), un grup de montaniarzi din cadrul Chindia Jurasic Park a plecat pe valea Runcului spre cabana Leaopta, și chiar mai sus de ea.

Atestată documentar încă din 1564, comuna Runcu este plină de locuri istorice, dar și de legende care dau un farmec aparte locurilor. Conform uneia dintre legende, așezarea a fost întemeiată de un cioban ardelean, Runceanu, care, trecând cu turmele de oi peste munte, a găsit aici pășuni și izvoare și locuri numai bune pentru activitățile lor pastorale. Conform altor legende, ciobani „veniți de peste Leaota”, au găsit locuri curățate (păduri tăiate, poieni, pajiști) numite, popular, runcuri (sau, curături, ambele fiind cuvinte de origine latină!) și au rămas și ei aici. Însăși numele masivului, respectiv al frumoasei piramide înalte de 2133 m, Leaota, amintește fie de vechi voievozi munteni (Basarab Laiotă de Bătrân / câteva perioade între 1473-1477 sau Laiotă Basarab – scurtă domnie în 1544), fie de unul din căpitanii lui Mihai Viteazul, împroprietărit pentru faptele sale de luptă cu acest munte (Hrisovul lui Leaotă – 1621). Cert este că apa care trece prin comună (valea Runcului sau valea Ialomicioarei vestice) are ca afluent Marginea Domnească, un pârâu, dar și o culme muntoasă, care amintesc de limite de moșii domnești, iar șleaurile care sunt pe muchiile montane erau căi de legătură între vechea (chiar prima!) capitală a Țării Românești (Câmpulung Mușcel) și noua și marea capitală, Târgoviștea, atestată pe vremea lui Mircea cel Bătrân (1396).

Circuitul montan a plecat din zonă Mănăstirii „de la Ziduri” (loc amintind de ruinele vechii fabrici de cherestea aparținând antreprenorului Purnichescu), a urcat pe valea Marginea Domnească, trecând pe lângă Crucea lui Bonifaciu (vom reveni, în alte articole cu detalii despre acest simbol) și ajungând la intersecția cu marcajul „Cruce albastră”, marcaj ce vine din zona Cetățeni, pe valea Chiliilor, fiind drumul pe care urcau, dinspre valea Dâmboviței, ciobanii spre stânele de pe plaiurile Leaotei. Fiind zonă însorită, zăpada s-a topit, lăsând loc firavelor fire de ghiocei sau brândușe să coloreze potecile. Marcajul duce la cabana Leaota (1330 m, altitudine) construită tot de familia Purnichescu (prin anii 30 ai secolului trecut, cu ajutorul unor refugiați polonezi – vom verifica sursa și vom reveni, și aici, cu detalii). Apoi, traseul ajunge în poteca magistrală (marcaj principal, „Bandă albastră”) ce leagă cabana Leaota de cabana Padina. Un scurt popas la Stâna de Piatră (atestată documentar în vechile cronici ale dregătorilor Văcărești!), apoi urcarea finală spre vârful Românescu (1713 m), un vârf vizibil atât din valea Dâmboviței (zona Voinești – Lăicăi), dar și din valea Runcului. Un vârf cu un nume simbolic, acolo unde „dinozaurii” Chindiei și-au propus să lanseze proiectul TOP 70, topul cuceririi, în anul 2025, a 70 de vârfuri, fie din România (sigur vor fi și cele 14 vârfuri peste 2.500 m din Carpații românești), fie din Europa sau de dincolo de ocean (se lucrează și la un astfel de proiect!). Un vârf, din care tururile de orizont spre Făgăraș, Iezer-Păpușa, Piatra Craiului, Bucegi, Piatra Mare etc. au constituit adevărate lecții de geografie (și istorie!) pentru cei ajunși pentru prima oară pe aceste locuri. Un vârf pe care au fost aniversați și doi valoroși membri ai grupului.

O zi frumoasă, cu vreme frumoasă, cu povești și glume, în atmosfera specifică turelor organizate de vechii montaniarzi. Județul Dâmbovița are multe, multe locuri frumoase și interesante, iar în următoarele două săptămâni vom reveni cu câteva invitații de trasee „pe urmele” lui Cezar Bolliac. Oameni, locuri, întâmplări de prin județul nostru!

Nicu Posta,
Președinte Asociația Chindia Jurasic Park

Reclama

Urmărește Incomod Media și pe Google News