POLITIC
Momente politico-diplomatice importante, rememorate de senatorul Titus Corlățean

Senatorul Titus Corlățean a trecut în revistă, pe pagina sa de Facebook, un moment politico-diplomatic important din istoria recentă a României. S-au împlinit în această perioadă 11 ani de la un succes politico-diplomatic notabil al României: organizarea la București, pe 20 iunie 2014, a reuniunii finale a miniștrilor de externe din Procesul de cooperare sud-est european (SEECP), din Balcani. Titus Corlățean a comentat, cu emoție, fotografia pe care i-a trimis-o un prieten.
„Era practic finalul Președinției asigurate timp de 1 an de România la nivelul structurii de cooperare dintre statele din Balcani, prin intermediul subsemnatului, pe atunci ministru de externe al României.
Am reușit atunci să strângem la aceeași masă toate statele / entitățile din zona balcanică, adică au fost la București și grecii, și macedonenii (era o perioadă complicată între ei), și bulgarii și macedonenii (…), și sârbii, și albanezii, și, mai ales, kosovarii, ca invitați ai Președinției Românești etc. Pe scurt, toți. Ba chiar și Comisia Europeană / UE și NATO au avut reprezentanți la reuniunea de la București.
După două Președinții SEECP consecutive precedente care au eșuat (Serbia și RFI Macedonia, la acel moment), România a reușit să realizeze, prin munca de negocieri si contacte politice asumate pe care le-am realizat personal, împreună cu echipa noastră diplomatică de la MAE, următoarele obiective:
– Să adoptăm Declarația finală a ministerialei, cu un mesaj COMUN clar către statele UE și NATO, de susținere a integrării euroatlantice a tuturor actorilor statali din regiune.
– Am reușit, fără precedent, să configurăm O VOCE COMUNĂ A Balcanilor, altfel atât de frământați de conflicte și tensiuni între unii si alții. De altfel, pe parcursul Președinției României toate statele mi-au acordat in comun un mandat de reprezentare a tuturor și de a vorbi în numele lor la UE și NATO. Fără precedent! În acest fel, am vorbit la reuniunile UE pentru a susține, din partea întregii regiuni balcanice, începerea Conferinței interguvernamentale și respectiv a negocierilor efective de aderare pentru Serbia (sârbii, atât Dačić, cât și Vučić, ar trebui să își aducă aminte de Conferința interguvernamentală de la Bruxelles din decembrie 2013); în același fel am pus presiune pe alte state UE pentru acordarea statutului de candidat la UE pentru Albania (albanezii ar trebui să își aducă aminte de reuniunea CAE din decembrie 2013 de la Bruxelles și ce a făcut România și ulterior, pentru ca 6 luni mai târziu sa se obțină consensul pentru obținerea statutului de candidat.
– Am armonizat pozițiile Atenei și Skoplje, chestiune reflectată în Declarația finală.
– Am negociat cu Ivica Dačić, vicepremier si ministru de externe al Serbiei până cu 5 minute înainte de începerea ministerialei finale, pentru a pune în practică viziunea incluzivă de integrare a Balcanilor. Adică, în traducere liberă, să invităm Kosovo să faca parte din programele de cooperare ale SEECP, pentru a diminua tensiunile și a facilita un dialog politic tot mai constructiv Belgrad-Priștina. Deși nici Serbia și nici România nu recunoscuseră Kosovo. Și am reușit. Un merit îi revine și Premierului Victor Ponta, care a venit la ultima parte a negocierilor mele cu Dacic și a „parafat” înțelegerea politică, înainte să rostească cuvântul de deschidere a conferinței de la București. În acea vreme Primul ministru al României și ministrul de externe lucrau în echipă, se susțineau reciproc, știau profesionist relațiile externe și aveau contacte politice funcționale și pe bază de încredere reciprocă cu partenerii externi… Și mai vorbeau si limbi străine…
P.S. Și germanii, și americanii, și cei de la Comisia Europeană sau NATO au fost incapabili în primele minute să creadă că România a reușit o astfel de lovitură politică…
Declarația ministerială finală a permis organizarea la puțină vreme, la București, a summit-ului șefilor de stat si de guverne SEECP, la care Kosovo a fost reprezentat de „Președintele” său de la acel moment. Cu respectarea unor reguli de protocol atent fixate, modul de reprezentare, plăcuță cu numele, evitarea steagului etc, pentru a-i acomoda pe toți. Vă dați seama că Traian Băsescu a acceptat sa stea la masă cu ceilalți, in aceste condiții. A fost cred singura dată, în acea perioadă de „coabitare” (a se citi război politic intern cu Guvernul PSD) în care Băsescu a mulțumit (totuși) MAE pentru ceea ce a realizat, fără precedent. Evident că era prea mult să îl mentioneze pe ministrul de externe..Dar măcar a facut-o instituțional, tot era ceva pentru modul său neortodox de a face politică..
România și-a asumat rolul de port-drapel pentru integrarea cu prioritate a Muntenegru în NATO. Si am reușit. Vicepremierul și ministrul muntenegrean de externe Igor Lukšić ar putea, peste ani, să vă spună mai multe pe tema asta.
Am reușit să conving Atena că următoarea Președinție SEECP după România, din considerente strategice, să fie Albania. Și așa a fost.
P.S. Tirana ar trebuie să își activeze modul de „onorabilitate” în politica externă și să își onoreze promisiunile politice repetate, pentru retrocedarea către Statul Român a Casei Iorga și proprietății de la Saranda/ Albania. Altfel nu vad cum un Parlament al României va putea vreodată să ratifice Protocolul de aderare a Albaniei la UE..
Cam asta este pe scurt istoria acelui moment special din 20 iunie 2014 de la București. Prima fotografie din cele pe care le-am postat m-a dus înapoi, cu oarece nostalgie, în trecut. Îmi onorez astfel promisiunea de ieri de a vă prezenta prin postările mele lucruri care ar putea fi interesante pentru dvs. In același timp, episodul ăsta mă îndeamnă sa mă gândesc tot mai serios ce răspuns să dau la întrebarea: ce rost mai are să râmân în „ciorba” asta politică..Pentru o sumă de considerente care nu au de fapt caracter personal, pentru a fi corect înțeles, ci foarte serios au legătură cu modul de a face politică la nivelul decidenților politici actuali și cu reorientările profunde, de natură strategică ale țării noastre, pe care nu le împărtășesc”, a povestit senatorul Titus Corlățean.
Dâmboviţa
Senator Ciprian Iacob: România se împrumută cu cea mai mare dobândă din UE

Senatorul AUR Dâmbovița Ciprian Constantin Iacob spune că România se împrumută în momentul de față cu cea mai mare dobândă din Uniunea Europeană, o finanțare scumpă care ar putea să ducă țara în incapacitate de plată, așa cum s-a întâmplat cu Grecia, în urmă cu mai mulți ani. De asemenea, atrage atenția parlamentarul că, fără o economie care să genereze venituri suplimentare, vor apărea dezechilibre bugetare, iar aceste dificultăți pot ajunge la firme, prin credite mai greu accesibile, și la contribuabili, prin noi ajustări fiscale.
„În trimestrul al doilea din 2026, PIB-ul României era cu 2% sub nivelul aceleiași perioade a anului trecut, potrivit datelor ajustate sezonier ale Eurostat. Pe aceeași bază de comparație, Uniunea Europeană înregistra o creștere de 1,4%, iar Statele Unite de 2,1%. Capacitatea de a susține datorii tot mai costisitoare depinde și de această diferență.
Un stat care se împrumută scump are nevoie de o economie capabilă să genereze venituri suplimentare. Când activitatea economică slăbește, plata dobânzilor restrânge spațiul pentru investiții și pentru cheltuielile publice. Fiecare împrumut nou angajează o parte din bugetele următoare înainte ca ele să fie discutate.
BNR trebuie să combată inflația în aceste condiții. O majorare a dobânzii ar apăsa suplimentar asupra creditării și investițiilor. O reducere prea rapidă poate alimenta presiunile asupra prețurilor și cursului. Dezechilibrele bugetare fac ambele opțiuni mai costisitoare.
Riscul se transmite și către bănci. În martie, acestea dețineau titluri de stat de 230,7 miliarde de lei. Creșterea randamentelor reduce valoarea de piață a obligațiunilor existente cu dobândă fixă. Eventualele vânzări sub valoarea contabilă pot transforma deprecierea în pierdere efectivă, iar amploarea pierderilor depinde de structura portofoliilor și de evoluția pieței. BNR avertizează asupra riscurilor generate de această legătură strânsă dintre stat și sistemul bancar.
Prin urmare, dificultățile bugetului pot ajunge la firme prin credite mai greu accesibile și la contribuabili prin noi ajustări fiscale. Statul riscă să ceară tot mai mult unei economii căreia finanțarea scumpă îi reduce posibilitatea de redresare.
Grecia a arătat cât de mult se restrânge libertatea unui guvern atunci când accesul la finanțare ajunge să depindă de condițiile creditorilor. România are propria monedă și o situație diferită a datoriei, dar precedentul merită luat în serios. Ar fi greu de justificat să ajungem într-un asemenea impas după ce am avut la dispoziție și cifrele, și avertismentul”, a explicat senatorul AUR Ciprian Iacob.
Dâmboviţa
Deputatul Aurelian Cotinescu l-a întrebat pe Radu Miruță dacă are soluții de redresare pentru capacitățile industriei de apărare din Dâmbovița

Deputatul PNL Aurelian Cotinescu, vicepreședinte al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, a participat la audierea miniștrilor desemnați de premierul nominalizat Siegfried Mureșan pentru a conduce Ministerul Apărării, respectiv Ministerul Afacerilor Interne.
Radu Miruță, prezent în fața comisiei de Apărare, a fost întrebat de deputatul PNL Aurelian Cotinescu despre capacitățile industriei de apărare existente în județul Dâmbovița. Parlamentarul liberal a vrut să afle de la Radu Miruță dacă cunoaște situația fabricilor de armament din Dâmbovița și ce soluții de redresare are pentru aceste uzine militare care, din lipsă de comenzi, deja au început să treacă la disponibilizări de personal.
„Aceste fabrici au un rol important în apărarea României, iar viitorul angajaților lor cere o acțiune comună a Ministerului Apărării și Ministerului Economiei”, a precizat Aurelian Cotinescu – vicepreședintele Comisiei de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din cadrul Camerei Deputaților.
De asemenea, parlamentarul liberal, la audierea lui Mircea Abrudean, propus pentru a ocupa poziția de ministru al Afacerilor Interne, l-a întrebat ce soluții are pentru combaterea consumului și a traficului de droguri care, din păcate, au luat amploare în România.
„Nu pot accepta ideea că lupta împotriva drogurilor este pierdută. Când drogurile ajung lângă școli sau în cartiere, iar copiii și vecinii știu cine le vinde, autoritățile trebuie să acționeze. I-am cerut să spună concret cum va schimba această situație. Copiii noștri au nevoie de protecție, iar comunitățile au nevoie să vadă că legea este aplicată”, a mai precizat deputatul Aurelian Cotinescu.
ACTUALITATEacum o săptămânăAvizul de transport lemne nu se poate emite dacă platforma sau căruța folosite nu sunt înregistrate la Primărie
ACTUALITATEacum o săptămânăDragomirești. Primarul Dragoș Vlădulescu a mers cu flori, acasă, la cei care au sărbătorit 25 și 50 de ani de căsnicie
ACTUALITATEacum o săptămânăRăcari. Cea mai mare fabrică de hrană pentru câini și pisici din România este gata de deschidere
ACTUALITATEacum o săptămânăDirecția Silvică Dâmbovița are toți indicatorii tehnico-economici la opt luni pe plus
Uncategorizedacum o săptămânăImportant pentru locuitorii orașului Găești! Se întâmplă la 1 octombrie 2026
Dâmboviţaacum 2 zileBărbatul din Gura Ocniței dispărut de acasă a fost găsit spânzurat în pădure!
ACTUALITATEacum o săptămânăValea Lungă. Bătrân dispărut de acasă, găsit în pădure cu ajutorul câinelui de urmă Hada
ACTUALITATEacum o săptămânăDumitru Vărzaru, intemeietorul „Casei Generațiilor” din Pietroșița, a trecut la veșnicie. Dumnezeu să-l odihnească în pace!



























