Connect with us

ACTUALITATE

Școala de Vară „Pietroșița renaște”, o inițiativă unică în județul Dâmbovița. FOTO

Publicat

pe

Suntem la sfârșit de iunie, în miezul verii, exact când soarele zburdă voios pe cer mai abitir ca niciodată. Într-o astfel de zi fierbinte, am ajuns la Pietroșița, aproape de poalele Bucegilor. Masivul situat la câțiva kilometri de pitoreasca așezare aflată în conexiune cu muntele prin câteva coline împădurite ține piept cu greu dogorii astrului ceresc. Parcă s-a descurcat mai bine bătrânul nuc din curtea vechiului conac al familiei Manolescu. Acum, musai era nevoie de răcoare.

De o săptămână incinta casei boierești a îmbrăcat straie de sărbătoare. Este gătită cu tradiționalele covoare lucrate cu migală și dragoste, cu zeci de ani în urmă, de iscusitele țesătoare din Pietroșita și Valea Țâții, cu flori de toate culorile și cu diferite obiecte de uz gospodăresc din care radiază istoria. Dar, cele mai importante au fost zâmbetele și voioșia sutelor de copii veniți aici în aceste zile de la Buciumeni, Bezdead, Runcu, Moroeni și Pietroșița, pentru a participa la atelierele de creație deschise cu ocazia primei ediții a Școlii de Vară „Pietroșița renaște”, organizată de fundațiile „Renașterea Pietroșiței – Rurală” și „Comăniță”. Sincer, am fost cuprinși de un val de emoție când am pătruns în acel tablou parcă desprins dintr-o poveste fascinantă despre oameni, obiceiuri, tradiții. Pășisem în paginile frumos înșirate, colorate, ale unei povești despre comunitate, comuniune, despre trecut, prezent și despre ceea ce urmează, ținând cont de faptul că elevii școlilor din Bezdead, Runcu, Buciumeni, Pietroșița și Moroeni, care luau aici cea mai tare lecție despre a ști să prețuiască valorile neamului, ale strămoșilor noștri, sunt cei care vor construi viitorul.

Am pătruns în toate încăperile superbului și secularului conac care adunase acum între zidurile sale trainice, construite din piatră grea, adusă din munte, undele tinereții, viitorul acestor locuri mirifice. Am pornit vizita de la subsolul clădirii, un fel de catacombă realizată în stil italian, îmbătată în răcoare. Și aici era un semn clar al vieții. Clădirea parcă se hrănea, își potolea setea de la un firicel de apă ce izvora dintr-un colț al beciului. După ce parcurgea pe margine, susurând timid, de parcă nu voia să deranjeze liniștea locului, pe lângă zid, pe un culoar bine stabilit, izvorașul țâșnea la lumină printr-o crăpătură. Pe pereții reci erau expuse calde lucrări de pictură pe șiță, creații ale elevilor participanți la Școala de Vară de la Pietroșița.

Mai sus, alte ateliere de pictură, unde copiii, sub îndrumarea artistului plastic Vasile Neguș din Dealu Frumos, deprindeau tainele picturii pe lemn, șiță și piatră. De precizat că maestrul Neguș este un desăvârșit artist al însuflețirii prin culoare a pietrei și sticlei. Lucrările sale, în special cele de factură religioasă, sunt impresionante, dorite și căutate de colecționarii de artă, de iubitorii de Dumnezeu.

Pline de viață, atenție și candoare și atelierele de olărit, de artă teatrală, dans, muzică, regie!

Într-o altă încăpere din acest viu complex al taberei de vară de la Pietroșița, mai multe gospodine preparau gogoși. Câteva ligheane imense erau pline ochi cu gogoși aburinde, învârtite prin zahăr, pentru a ajunge la toți copiii care simțiseră în aer aromele delicateselor tradiționale! În bucătăria conacului mirosea a delicii culinare. O altă echipă de localnici pregătea masa de prânz.

Ce mai, am văzut la Pietroșița o oază a tihnei și înțelegerii, a comunicării excepționale între generații. Impresionant și emoționant atât pentru noi, dar și pentru Daniel Comăniță, momentul când la conac a sosit un grup de bătrâne, foste lucrătoare la renumitele ateliere de țesut covoare de la Pietroșița. Pe vremuri, în încăperile de sus ale Conacului Manolescu și în altă casă de peste drum erau montate războaiele la care se lucrau, cu îndemânare și talent, covoare de lână cu diferite motive tradiționale sau peisagistică, aflate la mare căutare în țară dar și în străinătate.

Daniel Comăniță le-a dezvăluit fostelor țesătoare că intenționează să deschidă un muzeu al covoarelor de Pietroșița. Dacă nu se mai lucrează astfel de bijuterii, măcar să nu se piardă urma acestei frumoase tradiții! Acolo, jos, în răcoarea catacombei conacului, s-au depănat amintiri despre comună, despre oameni, despre îndeletnicirile localnicilor. Au povestit consătencele lui Daniel Comăniță cum au deprins meseria de țesător de covoare. Ascultându-le, aflai că în fiecare covor lucrat exista o poveste de viață, o secvență existențială.

Daniel Comăniță, sufletul acestor manifestări cultural-educative și artistice unice până acum la nivel județean și poate chiar național, ne-a mărturisit că etalarea covoarelor de lână peste balustradele conacului poartă o importantă amintire a acestor locuri. Regele Carol I, când a vizitat Pietroșița, se întâmpla în 1878, a fost întâmpinat cu bucurie de localnici. Aceștia înșiraseră, ca semn al ospitalității și al bucuriei, pe prispe, pe garduri, pe balustrade, covoare țesute la Pietroșița și multe alte produse tradiționale muntenești.

„Pietroșița trebuie să renască. Tot acest patrimoniu arhitectural care este unic în România trebuie pus în valoare. Asta ne dorim să realizăm în următorii ani, să salvăm și să reabilităm tot acest patrimoniu unic. Această componentă istorică, tradițională, cu siguranță, va duce și la dezvoltarea turismului în frumoasa noastră comună”, ne-a precizat Daniel Comăniță.

Ne-a mai spus președintele Fundației „Renașterea Pietroșiței – Ruralia” că localitatea dispune de o serie de superlative definitorii pentru civilizația locală și nu numai. Aici, a existat fabrica de covoare, fabrica de îmbuteliat ape minerale, pe Valea Țâței. La Pietroșița a funcționat și prima turbină electrică. Au ființat aici și ateliere de produs lumânări și prima școală de muzică psaltică din Țara Românească.

„Nu mai vorbim de celelalte îndeletniciri și activități agricole specifice locurilor, țuica și brânza de Pietroșița. Sunt foarte multe elemente pe care acum le redescoperim și pe care ne-am propus să le punem în valoare, să redefinim faima acestei minunate localități aflate la poale de Bucegi”, ne-a mai spus Daniel Comăniță.

În scurt timp, veți putea viziona pe www.incomod-media.ro și un material video realizat la Școala de Vară „Pietroșița renaște”.


Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Eveniment aniversar al arhitecților, organizat la Târgoviște pe 9 octombrie 2026

Publicat

pe

Filiala Teritorială Muntenia Vest a Ordinului Arhitecților din România organizează la Târgoviște, vineri – 9 octombrie 2026, la sediul de pe Centrul Vechi (strada Alexandru Ioan Cuza, Nr. 12), începând cu ora 10:00, o serie de acțiuni prin care să aducă mai aproape de publicul larg arhitectura locală din cele trei județe care compun filiala: Dâmbovița, Ilfov și Giurgiu. De asemenea, un alt obiectiv al acestui eveniment îl reprezintă consolidarea relațiilor dintre Ordinul Arhitecților, ca organizație profesională, și partenerii locali și județeni direct implicați în construirea unui mediu construit de calitate – se precizează într-un comunicat de presă transmis către mass-media.

Reamintim că în 2026 s-au împlinit 25 de ani de la momentul când a fost înființată, prin Legea 184/2001, organizația profesională Ordinul Arhitecților din România, mandatată de statul român să vegheze la calitatea produsului de arhitectură și la standardele unei profesii cu impact profund asupra vieții oamenilor. Evenimentul de vineri 9 octombrie 2026, organizat la Târgoviște, este dedicat acestui moment aniversar și urmărește să creeze contexte de întâlnire între toți actorii de care depinde calitatea mediului construit: arhitecți, locuitori, administrație, mediul academic, organizații profesionale și societatea civilă. De altfel, în preajma Zilei Mondiale a Arhitecturii (5 octombrie), arhitecții din întreaga țară deschid, prin cele 22 de filiale teritoriale OAR, porți și dialoguri despre cum construim mai bine în următorii ani.

„Ne dorim ca oamenii să înțeleagă rolul arhitectului în societate și modul cum această profesie schimbă în bine mediul construit din localitățile pe care fiecare dintre noi le apreciem și le numim acasă”, spune arh. Dumitru Barbu – președinte OAR Muntenia Vest.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Donație Lidl România pentru 15 secții de neonatologie, prin Salvați Copiii

Publicat

pe

Lidl aniversează 15 ani de activitate pe piața din România printr-o donație către Organizația Salvați Copiii. 3.238.500 de lei pentru dotarea a 15 sectii de neonatologie din țară cu 15 echipamente medicale vitale alese în funcție de nevoile fiecărei secții. Acestea vor susține tratamentul a peste 8.000 pacienți în fiecare an.

În cei 15 ani de activitate în România, Lidl a sprijinit proiecte sociale cu o valoare de peste 48 de milioane de euro, dintre care peste 6,2 milioane de euro în domeniul sănătății.

Cele 15 unități sanitare beneficiare ale proiectului aniversar Lidl România sunt:

  • Spitalul Municipal „Sfântul Ierarh Dr. Luca” Onești – Ecograf portabil – 700 beneficiari/an
  • Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila – Ventilator neonatal – 900 beneficiari/an
  • Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sîrbu” (Maternitatea Giulești, București) – Sistem de monitorizare pulmonară – 120 beneficiari/an
  • Spitalului Clinic de Urgență Sf. Ioan (Maternitatea Bucur, București) – Ventilator – 800 beneficiari/an
  • Spitalul Clinic CF 2, București – Ventilator – 50 beneficiari/an
  • Spitalul Orășenesc Bolintin Vale – Masă radiantă – 200 beneficiari/an
  • Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu – Ventilator – 200 beneficiari/an
  • Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc – Incubator deschis – 200 beneficiari/an
  • Spitalul Municipal Toplița – Masă de reanimare – 100 beneficiari/an
  • Spitalul Municipal Gheorgheni – Analizor de biochimie – 400 beneficiari/an
  • Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Elena Doamna, Iași – Ecograf – 800 beneficiari/an
  • Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș – Ecograf – 800 beneficiari/an
  • Spitalul Municipal de Urgență Roman – Masă de reanimare cu resuscitator integrat – 900 beneficiari/an
  • Spitalul Județean de Urgență Satu Mare – Mașină de spălat biberoane – 1400 beneficiari/an
  • Spitalul Municipal de Urgență „Elena Beldiman” Bârlad – Incubator – 800 beneficiari/an

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

Cele mai citite