ACTUALITATE
Școala de Vară „Pietroșița renaște”, o inițiativă unică în județul Dâmbovița. FOTO
Suntem la sfârșit de iunie, în miezul verii, exact când soarele zburdă voios pe cer mai abitir ca niciodată. Într-o astfel de zi fierbinte, am ajuns la Pietroșița, aproape de poalele Bucegilor. Masivul situat la câțiva kilometri de pitoreasca așezare aflată în conexiune cu muntele prin câteva coline împădurite ține piept cu greu dogorii astrului ceresc. Parcă s-a descurcat mai bine bătrânul nuc din curtea vechiului conac al familiei Manolescu. Acum, musai era nevoie de răcoare.
De o săptămână incinta casei boierești a îmbrăcat straie de sărbătoare. Este gătită cu tradiționalele covoare lucrate cu migală și dragoste, cu zeci de ani în urmă, de iscusitele țesătoare din Pietroșita și Valea Țâții, cu flori de toate culorile și cu diferite obiecte de uz gospodăresc din care radiază istoria. Dar, cele mai importante au fost zâmbetele și voioșia sutelor de copii veniți aici în aceste zile de la Buciumeni, Bezdead, Runcu, Moroeni și Pietroșița, pentru a participa la atelierele de creație deschise cu ocazia primei ediții a Școlii de Vară „Pietroșița renaște”, organizată de fundațiile „Renașterea Pietroșiței – Rurală” și „Comăniță”. Sincer, am fost cuprinși de un val de emoție când am pătruns în acel tablou parcă desprins dintr-o poveste fascinantă despre oameni, obiceiuri, tradiții. Pășisem în paginile frumos înșirate, colorate, ale unei povești despre comunitate, comuniune, despre trecut, prezent și despre ceea ce urmează, ținând cont de faptul că elevii școlilor din Bezdead, Runcu, Buciumeni, Pietroșița și Moroeni, care luau aici cea mai tare lecție despre a ști să prețuiască valorile neamului, ale strămoșilor noștri, sunt cei care vor construi viitorul.
Am pătruns în toate încăperile superbului și secularului conac care adunase acum între zidurile sale trainice, construite din piatră grea, adusă din munte, undele tinereții, viitorul acestor locuri mirifice. Am pornit vizita de la subsolul clădirii, un fel de catacombă realizată în stil italian, îmbătată în răcoare. Și aici era un semn clar al vieții. Clădirea parcă se hrănea, își potolea setea de la un firicel de apă ce izvora dintr-un colț al beciului. După ce parcurgea pe margine, susurând timid, de parcă nu voia să deranjeze liniștea locului, pe lângă zid, pe un culoar bine stabilit, izvorașul țâșnea la lumină printr-o crăpătură. Pe pereții reci erau expuse calde lucrări de pictură pe șiță, creații ale elevilor participanți la Școala de Vară de la Pietroșița.
Mai sus, alte ateliere de pictură, unde copiii, sub îndrumarea artistului plastic Vasile Neguș din Dealu Frumos, deprindeau tainele picturii pe lemn, șiță și piatră. De precizat că maestrul Neguș este un desăvârșit artist al însuflețirii prin culoare a pietrei și sticlei. Lucrările sale, în special cele de factură religioasă, sunt impresionante, dorite și căutate de colecționarii de artă, de iubitorii de Dumnezeu.
Pline de viață, atenție și candoare și atelierele de olărit, de artă teatrală, dans, muzică, regie!
Într-o altă încăpere din acest viu complex al taberei de vară de la Pietroșița, mai multe gospodine preparau gogoși. Câteva ligheane imense erau pline ochi cu gogoși aburinde, învârtite prin zahăr, pentru a ajunge la toți copiii care simțiseră în aer aromele delicateselor tradiționale! În bucătăria conacului mirosea a delicii culinare. O altă echipă de localnici pregătea masa de prânz.
Ce mai, am văzut la Pietroșița o oază a tihnei și înțelegerii, a comunicării excepționale între generații. Impresionant și emoționant atât pentru noi, dar și pentru Daniel Comăniță, momentul când la conac a sosit un grup de bătrâne, foste lucrătoare la renumitele ateliere de țesut covoare de la Pietroșița. Pe vremuri, în încăperile de sus ale Conacului Manolescu și în altă casă de peste drum erau montate războaiele la care se lucrau, cu îndemânare și talent, covoare de lână cu diferite motive tradiționale sau peisagistică, aflate la mare căutare în țară dar și în străinătate.
Daniel Comăniță le-a dezvăluit fostelor țesătoare că intenționează să deschidă un muzeu al covoarelor de Pietroșița. Dacă nu se mai lucrează astfel de bijuterii, măcar să nu se piardă urma acestei frumoase tradiții! Acolo, jos, în răcoarea catacombei conacului, s-au depănat amintiri despre comună, despre oameni, despre îndeletnicirile localnicilor. Au povestit consătencele lui Daniel Comăniță cum au deprins meseria de țesător de covoare. Ascultându-le, aflai că în fiecare covor lucrat exista o poveste de viață, o secvență existențială.
Daniel Comăniță, sufletul acestor manifestări cultural-educative și artistice unice până acum la nivel județean și poate chiar național, ne-a mărturisit că etalarea covoarelor de lână peste balustradele conacului poartă o importantă amintire a acestor locuri. Regele Carol I, când a vizitat Pietroșița, se întâmpla în 1878, a fost întâmpinat cu bucurie de localnici. Aceștia înșiraseră, ca semn al ospitalității și al bucuriei, pe prispe, pe garduri, pe balustrade, covoare țesute la Pietroșița și multe alte produse tradiționale muntenești.
„Pietroșița trebuie să renască. Tot acest patrimoniu arhitectural care este unic în România trebuie pus în valoare. Asta ne dorim să realizăm în următorii ani, să salvăm și să reabilităm tot acest patrimoniu unic. Această componentă istorică, tradițională, cu siguranță, va duce și la dezvoltarea turismului în frumoasa noastră comună”, ne-a precizat Daniel Comăniță.
Ne-a mai spus președintele Fundației „Renașterea Pietroșiței – Ruralia” că localitatea dispune de o serie de superlative definitorii pentru civilizația locală și nu numai. Aici, a existat fabrica de covoare, fabrica de îmbuteliat ape minerale, pe Valea Țâței. La Pietroșița a funcționat și prima turbină electrică. Au ființat aici și ateliere de produs lumânări și prima școală de muzică psaltică din Țara Românească.
„Nu mai vorbim de celelalte îndeletniciri și activități agricole specifice locurilor, țuica și brânza de Pietroșița. Sunt foarte multe elemente pe care acum le redescoperim și pe care ne-am propus să le punem în valoare, să redefinim faima acestei minunate localități aflate la poale de Bucegi”, ne-a mai spus Daniel Comăniță.
În scurt timp, veți putea viziona pe www.incomod-media.ro și un material video realizat la Școala de Vară „Pietroșița renaște”.
Urmărește Incomod Media și pe Google News
ACTUALITATE
Muzeul Tradițiilor Militare Dâmbovițene – Școala de Cavalerie găzduiește cea de-a XII-a ediție a Simpozionului „Cercetări Arheologice și Numismatice”
Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și Biblioteca Academiei Române, organizează, în perioada 17-18 septembrie 2026, SIMPOZIONUL „CERCETĂRI ARHEOLOGICE ŞI NUMISMATICE”, ediţia a XII-a. Lucrările acestei manifestări ştiinţifice se vor desfăşura la Muzeului Tradițiilor Militare Dâmbovițene – Școala de Cavalerie, Bulevardul Regele Carol I nr. 49, Târgoviște, jud. Dâmbovița.
Ajuns la ediția a XII-a, simpozionul își deschide porțile pentru a facilita dialogul și schimbul de cunoștințe între specialiștii în arheologie și numismatică, deopotrivă din țară și de peste hotare. Totodată, acest eveniment oferă iubitorilor de istorie șansa de a pătrunde în tainele celor mai noi descoperiri și cercetări, deschizându-le o fereastră spre lumile pierdute și comorile ascunse ale trecutului.
PROGRAMUL SIMPOZIONULUI
Joi, 17.09.2026
Muzeului Tradițiilor Militare Dâmbovițene – Școala de Cavalerie
10.00-11.00: Înscrierea participanților
11.00-11.30: Deschiderea Simpozionului
Dr. ec. Corneliu Ștefan, Președintele Consiliului Județean Dâmbovița
Ovidiu Cîrstina, Manager al Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească”
Adrian Majuru, Director General, Muzeul Municipiului București
Aurel Vîlcu, Secretar Științific, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române
Emanuel Petac, Șeful Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române
Dan Pîrvulescu, Director, Muzeul Municipiului București
Peisaje culturale, habitat și organizarea spațiului: cercetări arheologice interdisciplinare
Sală conferințe etaj
Sesiunea I (11.30-13.30), moderator: Vasile Opriș
Cătălin Lazăr, Cine face arheologie astăzi în România? Între universități, institute și firme private: o analiză preliminară
Marian Cosac, George Murătoreanu, Alexandru Radu, Daniel Vereş, Ştefan Vasile, Walter Alves Neves, André Strauss, Giancarlo Scardia, Ximena Villagran, Rodrigo Elias de Oliveira, Mark Oliver Rohring Hubbe, Gabriel Rocha da Silva, Leticia Valota, Maria Helena Madalosso Senger, Loredana Niţă, Monica Mărgărit, Zoltán-József Botha, Gabriel Șerbănescu, Dan Lucian Buzea, József Puskás, Iuliana Bartok, Horia Ghiţă, Vlăduţ Georgescu, Ionel Geambașu, Mădălina Stănescu, Ionuţ Stănescu, Mihai Caminschi, Elena Dihoiu, Florin Danciu, Hunor Flavius Crișan, Andrei-Victor Pavliuc, Elena-Cristina Iarca, Raluca Toader, Victor Ștefan Oncescu, Andrei Preda, Alexandru Motoroi, Cercetarea arheologică a carstului din Cheile Vârghișului (jud. Harghita) – rezultate și perspective
Mihai Caminschi, Ștefan Vasile, Marian Cosac, George Murătoreanu, Alexandru Radu, Dan Lucian Buzea, Ionel Geambașu, Mădălina Stănescu, Gabriel Sebastian Șerbănescu, Vlăduț-Andrei Georgescu, Valentin Georgescu, Daniel Vereș, Taxonomia și tafonomia asociației faunistice de vertebrate mari din situl paleolitic mijlociu Abri 122/1200 (Munții Perșani, România)
George Murătoreanu, Influența condițiilor climatice asupra mobilității comunităților gravettiene în Carpații de Curbură
Adrian Bălășescu, Noi perspective arheozoologice asupra culturii Hamangia (mileniile VI-V î.e.n.)
Vasile Opriș, Mihai Constantinescu, Theodor Ignat, Sorin Ailincăi, Elena Gavrilă, Vlad Bîndea, Adelina Darie, Mădălina Voicu, Cristian Roth, Bogdan Manea, Adrian Șerbănescu, Mihaela Golea, David Baciu, Cercetări arheologice la Glina-Bălăceanca. Rezultatele campaniei 2026
Sesiunea II (15.30-17.10), moderator: Theodor Ignat
Mădălina Stănescu, O sinteză a rezultatelor cercetărilor arheologice din așezarea Precucuteni de la Movilița, județul Vrancea
Despina Măgureanu, David Baciu, Așezarea de la Tinosu. Recuperări – Să nu uităm de animale!
Alexandra Postelnicu, Gestionarea apei și transformările urbane ale Histriei antice
Ioan C. Opriș, Alexandru Rațiu, Raluca Moței, Ioana Manea, Mihai Duca, Capidava 2026. Considerații preliminare privind cercetările din sectorul VII intra muros
Elek Popa, Bogdan Ciupercă, Tudor Hila, Cătălin Dîscă, Analiza materialului faunistic provenit din așezările medieval-timpurii de la Târgșorul Vechi –Balastieră
Sesiunea III (17.30-19.10), moderator: Elena Gavrilă
Camelia-Mirela Vintilă, George Trohani, Adrian Bălășescu, Ce ne spun gropile medievale despre trecut? O incursiune în complexele tip groapă descoperite în așezarea medievală de la Cernica (sec. XVI-XVIII)
Gabriel Vasile, Franceska Știrbu, Os japonicum: o variantă anatomică neobișnuită identificată în cimitirul medieval de la Buftea La Cârna/Mănești (secolele XVI–XVII)
Diana Sonu, Ioana Manea, Theodor Ignat, În căutarea lui Nicolae Mavrocordat: cercetări arheologice la Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia
Theodor Ignat, Raluca Moței, Elena Gavrilă, Adelina Darie, Vlad Bîndea, Ioana Manea, Diana Sonu, Între comercial și rezidențial: contribuții la harta arheologică a Bucureștiului prin vestigiile din strada Căldărari din zona pasajului de la Piața Unirii.
Raluca Moței, Andrei Măgureanu, Theodor Ignat, Hanul Solacolu. O perspectivă arheologică
19.30-20.15: Vizită ghidată în expoziția Muzeului Tradițiilor Militare Dâmbovițene – Școala de Cavalerie, realizată de doamna Irina Cîrstina
Vineri, 18.09.2026
Cultura materială în context: interpretarea artefactului în cercetarea arheologică
Sală conferințe etaj
Sesiunea IV (09.30-11.10), moderator: Raluca Moței
Toader Raluca-Mihaela, Gest, eroare și învățare în paleolitic: o abordare metodologică pentru identificarea novicilor în ansamblurile litice
Adina Boroneanț, Transformări materiale și biografii ceramice în neoliticul timpuriu la Porțile de Fier
Monica Mărgărit, Meda Toderaș, Podoabele confecționate din cochilie de Spondylus din tell-ul gumelnițean de la Pietrele (jud. Giurgiu)
Adelina Darie, Vasile Opriș, Paul Popa, Cercuri de cupru: longevitatea brățărilor de cupru în regiunea carpato-balcanică și noi dovezi de la Chitila-Fermă
Dragoș Mirea, Ilie Ana, Analize arheometrice asupra unor piese din cupru și aur descoperite în tell-ul eneolitic de la Hârșova, jud. Constanța
Sesiunea V (11.30-12.50), moderator: Dan Pîrvulescu
Dragoș Mirea, Ana Ilie, Analize PIXE și XRF asupra unor obiecte de cupru descoperite în tell-ul eneolitic de la Geangoești
Sorin Cleșiu, Rezultatele preliminare ale cercetărilor arheologice preventive de la Snagov Vlădiceasca, 2026
Liana Oța, Fibulele ca element de inventar în mormintele sarmatice din Muntenia și Moldova
Iulia Ananina, Corina Anca Simion, Cristian Mǎnǎilescu, Maria Valentina Luca-Ilie, Doru Gheorghe Pǎceşilǎ, Dragoş Alexandru Mirea, Datări radiocarbon și analiza XRF aplicate pe hârtie istorică (1877–2024): potențial arheometric pentru documente muzeale
Joi, 17.09.2026
Monedă, schimb și economii regionale la Dunărea de Jos în Antichitate și începutul Evului Mediu
Sală conferințe parter
Sesiunea VI (11.30-13.30), moderator: Emanuel Petac
Irina Cîrstina, Aurel Vîlcu, Tezaurul de tetradrahme de tip Macedonia Prima și Thasos descoperit la Ocnița, județul Dâmbovița
Radu-Gabriel Dumitrescu, Structura emisiunilor republicane romane în tezaurele din colecția Muzeului Olteniei Craiova
Mihai Dima, Bogdan Ciupercă, Tezaurul de monede romane și podoabe descoperit pe raza localității Apostolache, jud. Prahova (sec. I p.Chr.)
Ana-Maria Baltă, Noi date privind producția monetară a orașelor Nicopolis ad Istrum și Philippopolis în perioada 193-211 p.Chr.
Theodor Isvoranu, Sebastian Matei, Un tezaur de monede romane imperiale din argint descoperit la Siriu, jud. Buzău (sec. IV p.Chr.)
Aurel Vîlcu, Alexandra Țârlea, Moneda bizantină la Histria (sectorul Acropolă Centru-Sud) în lumina cercetărilor efectuate în anii 2013-2019
Circulație monetară și conectivitate economică în spațiul carpato-danubiano-pontic din Evul Mediu până în epoca modernă
Sesiunea VII (15.30-17.30), moderator: Aurel Vîlcu
Alexandru Simon, Legitimarea prin monedă: Petrusian, Ştefan al II-lea şi Iancu de Hunedoara Blaskó Marius, Târgoviște în Războiul cel Lung în lumina descoperirilor monetare
Marius Păduraru, Ioan−Andi Pițigoi, Haraciul Țării Românești pe anul 1673. Peripețiile recuperării acestuia la începutul domniei lui Gheorghe Duca (1673−1674)
Dan Pîrvulescu, Alina Pîrvulescu, Monede medievale provenite din cercetările arheologice desfășurate la Cernica și păstrate în colecțiile Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”
Emanuel Petac, Despre piesele cu efigia lui Mihai Viteazul produse de E. W. Becker
Dorel Bălăiță, Jetoane ale minelor de lignit din județul Dâmbovița
19.30-20.15: Vizită ghidată în expoziția Muzeului Tradițiilor Militare Dâmbovițene – Școala de Cavalerie, realizată de doamna Irina Cîrstina.
Colectivul de organizare al Simpozionului este alcătuit din Dan PÎRVULESCU, director, Vasile OPRIŞ, șef Secţie Arheologie Sistematică și Istorie, Theodor IGNAT șef Secție Arheologie Preventivă (Muzeul Municipiului Bucureşti), Irina CÎRSTINA, muzeograf (Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște), Radu BĂJENARU, director, Aurel VÎLCU, secretar științific (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române), Emanuel PETAC șeful Cabinetului Numismatic (Biblioteca Academiei Române).
Adrese desfăşurare:
Muzeul Tradițiilor Militare Dâmbovițene – Școala de Cavalerie, Bulevardul Regele Carol I nr. 49, Târgoviște, jud. Dâmbovița
Urmărește Incomod Media și pe Google News
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița a anunțat că la ediția din acest an a Galei „Topul Firmelor” va premia „firmele care nu s-au oprit în 2025, antreprenorii care s-au reinventat”.
Gala Topul Firmelor din Județul Dâmbovița a ajuns la ediția cu numărul XXXIII. Evenimentul va fi organizat, joi – 12 noiembrie 2026, la Balroom Del Ponte din Târgoviște. Detaliile despre clasamente și înscrieri urmează să fie anunțate.
Informații suplimentare se pot obține la numărul de telefon 0766.479.700 sau la adresa de e-mail: info@cciadb.ro.
ADMINISTRAŢIEacum 4 zileMoment istoric în Dâmbovița. Au demarat lucrările de construcție a centurii ocolitoare a orașelor Pucioasa și Fieni
- ADMINISTRAŢIEacum 2 zile
Primarul de la Pietrari face apel către firma constructoare să vină și să finalizeze rețeaua de apă potabilă
- ACTUALITATEacum 4 zile
Grup Atyc încasează abonamente de la elevii navetiști, apoi îi lasă în stații
- ACTUALITATEacum 4 zile
Pacientă decedată în condiții suspecte la Spitalul Județean din Târgoviște. Ajutați-mă să se facă dreptate, cere fiica
- ADMINISTRAŢIEacum 3 zile
Ședință de îndată a Consiliului Local Municipal Târgoviște
- ACTUALITATEacum o săptămână
La mulți ani, Târgoviște! Atmosferă superbă la concertul din Parcul Chindia. VIDEO
- Uncategorizedacum 3 zile
Prim-adjunctul ISU Dâmbovița, col. Alfred George Hantăr, a trecut în rezervă
- ACTUALITATEacum o săptămână
Spectacol multimedia cu drone inspirat din istorie, de Zilele Cetății Târgoviște 2026
