Reprezentanții Blocului Național Sindical (BNS) susțin că judecătorii Curții Constituționale a României au oferit guvernanților, în plin val de proteste în sectorul public, motivația „perfectă” pentru tăieri de sporuri și salarii. Într-un precedent extrem de periculos, CCR legitimează ideea că Guvernul poate modifica unilateral contractele de muncă, fără dialog, fără renegocieri și fără respect față de salariat – explică sindicaliștii.

„Concret, este vorba despre Dosarul Curții Constituționale nr. 52D/2021 în care Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar Iași a ridicat excepția de constituționalitate a dispozițiilor art. 156, 161 și 164 din Legea dialogului social nr. 62/2011. Cinci ani mai târziu, în 28 ianuarie 2025, CCR a emis Decizia nr. 2 în acest dosar. Motivarea acestei decizii a fost dată și publicată în Monitorul Oficial nr. 605 din 27 iunie 2025. Această motivare este publicată strategic exact în ziua în care Guvernul României și-a dorit să aprobe în ședință Ordonanța de urgență a Guvernului pentru stabilirea unor măsuri privind personalul plătit din fonduri publice, prin care Executivul a tăiat sporul de condiții vătămătoare și a zilelor de concediu suplimentar pentru bugetari, OUG care a fost aprobată ulterior.

CCR arată în motivarea Deciziei sale că ,,dreptul la grevă nu este unul absolut” și că ,,legiuitorul a instituit anumite interdicții și restrângeri ale dreptului la grevă în scopul asigurării bunului mers al activității economico-sociale și al garantării intereselor de ordin general”. În traducere, CCR arată că lucrătorii din mediul bugetar nu au dreptul la grevă atunci când vorbim de salarii, sporuri și alte drepturi reglementate prin lege. CCR îi dă, în fapt, angajatorului-stat posibilitatea de a stabili condițiile în care poate fi organizată o grevă.

Absurdul CCR în emiterea motivării continuă fără limite. Potrivit documentului, CCR stabilește că ,,trebuie să țină seama de faptul că în dreptul public salariile / indemnizațiile / soldele sunt stabilite în baza legii, ca act al legiuitorului originar sau delegat. Legea este cea care oferă o marjă angajatorului public ca eventual să acorde anumite sporuri specifice, acesta neavând competența să acorde drepturi salariale numai în baza și în temeiul unei manifestări discreționare de voință”. Cu alte cuvinte, lucrătorii și organizațiile sindicale nu pot reclama tăierea sporurilor practicată de Guvernul Bolojan pentru că legea este mai presus de toate, iar negocierile dintre reprezentanții salariaților și angajatorii publici nu valorează absolut nimic!

În aceeași motivare, CCR stabilește că „atunci când legea diminuează cuantumul sporurilor sau suprimă sporurile respective, contractul individual de muncă nici măcar nu trebuie renegociat prin întâlnirea voinței concordante a celor doi cocontractanți pentru a se aplica noile prevederi legale”. Practic, Curtea spune că, atunci când statul taie sporurile chiar și pe perioadă nedeterminată, acestea pot fi eliminate unilateral, fără ca angajatorul să mai stea de vorbă cu angajatul. Este o interpretare care transformă contractul individual de muncă într-un act fragil, supus oricând voinței autorităților, fără garanții și fără drept la negociere cu încălcarea art. 53 din Constituția României”, se precizează într-un comunicat de presă transmis de Blocul Național Sindical.

Speța ar putea fi trimisă spre analiză Curții Europene de Justiție și Curții Europeane a Drepturilor Omului, mai spun sindicaliștii.

Urmărește Incomod Media și pe Google News