Direcția de Sănătate Publică Dâmboviţa derulează, împreună cu Institutul Național de Sănătate Publică, în perioada iulie – august 2025, o campania de informare, educare și conștientizare dedicată promovării sănătăţii reproducerii.

Prin această acțiune se urmărește reșterea nivelului de informare și susținerea deciziilor responsabile privind sănătatea sexuală și reproductivă, în special în rândul tinerilor și al femeilor însărcinate sau care doresc să devină mame. Se pune accent pe a conștientiza importanța consultului medical / ginecologic și a îngrijirilor prenatale, precum și asupra aspectelor care contribuie la o sarcină fără risc și o naștere în condiții de siguranță.

„În România s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește utilizarea contracepției moderne în vederea prevenirii sarcinilor nedorite și a infecțiilor cu transmitere sexuală, dar persistă în continuare disparități importante în accesul la metode contraceptive și la servicii de planificare familială, în special în rândul tinerilor, al femeilor din mediul rural și al celor din grupuri vulnerabile / dezavantajate. Lipsa de informare, stigmatizarea și barierele culturale sau economice contribuie la menținerea unor rate ridicate ale sarcinilor nedorite și ale infecțiilor cu transmitere sexuală”, se precizează într-un comunicat de presă transmis către mass-media.

Campania se adresează următoarelor grupuri ţintă:

• Adolescenții și tinerii (15–19 ani)
• Femeile însărcinate și partenerii acestora
• Femeile aparținând grupurilor aflate în situații de vulnerabilitate și din comunități dezavantajate
• Populația generală
• Profesioniștii din domeniul asistenței medicale primare

Ne mai informează DSP Dâmbovița că, potrivit unui studiu privind comportamentele la risc în rândul adolescenților (Youth Risk Behavior Surveillance System – YRBSS), realizat de Institutul Național de Sănătate Publică în 2022, persistă vulnerabilități semnificative, în special în rândul fetelor:

– 76,4% dintre liceenii care au declarat că au avut relații sexuale au raportat utilizarea unei metode contraceptive eficiente la ultimul contact sexual (precum prezervativul, pilula contraceptivă sau contraceptive injectabile). Diferențele de gen sunt însă notabile: 80,6% dintre băieți au utilizat o metodă eficientă, comparativ cu 71,3% dintre fete.

– 73,3% dintre adolescenți au raportat utilizarea prezervativului la ultimul contact sexual. Cu toate acestea, o treime dintre fete (33,5%) și 21,1% dintre băieți nu au folosit prezervativul, iar 28,7% dintre fete nu au utilizat nicio metodă contraceptivă eficientă, comparativ cu 19,4% dintre băieți.

Datele arată și o frecvență ridicată a comportamentelor cu risc crescut:

– 34% dintre băieți și 8,4% dintre fete au declarat că au avut patru sau mai mulți parteneri sexuali de-a lungul vieții.
– În ultimele 12 luni, 50,8% dintre băieți și 22,1% dintre fete au avut relații sexuale cu parteneri ocazionali.
– 14,5% dintre adolescenții activi sexual au consumat alcool sau droguri înaintea ultimului contact sexual, acest comportament fiind mai frecvent în rândul băieților (16,4%) decât al fetelor (11,6%).

O problemă de importanță majoră în domeniul sănătății reproducerii o reprezintă sarcinile în rândul adolescentelor, care implică riscuri crescute atât pentru sănătatea mamelor tinere, cât și pentru cea a nou-născuților. Pe lângă impactul medical, nașterea la vârste fragede are consecințe sociale majore, precum abandonul școlar, limitarea oportunităților educaționale și profesionale, dar și dificultăți economice și psiho-emoționale.

„În România, datele recente arată o prevalență îngrijorătoare a acestui fenomen: din cele 155.418 nașteri înregistrate în anul 2023, un număr de 14.365 (reprezentând 9,1%) au fost înregistrate în grupa de vârstă 12–19 ani – ceea ce înseamnă că 1 din 9 nașteri a avut loc la o adolescentă. Dintre acestea, 629 de nașteri au fost înregistrate la adolescente sub 15 ani, iar 13.736 la adolescente cu vârste între 15 și 19 ani (sursa: INS, 2024).

La nivel european, potrivit Eurostat, 1 din 8 copii născuți de mame sub 20 de ani provin din Bulgaria și România – 12,5% în Bulgaria și 12,1% în România din totalul primilor copii născuți”, precizează sursa citată.

Urmărește Incomod Media și pe Google News