Reprezentanții Asociației Secretarilor Generali ai Județelor din România, organizație apolitică și profesională care reunește majoritatea secretarilor generali ai județelor din România, își exprimă dezacordul și totodată profunda consternare față de inițiativa de modificare a regimului juridic al funcției publice de Secretar general al județului, prin introducerea unui mandat limitat la 5 ani.

„Prefigurarea unei astfel de ”soluții legislative inovative”, strecurate într-un Proiect de lege privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, nu doar că nu reprezintă, din punctul nostru de vedere o măsură de reformă care să aibă legătură cu obiectul declarat al proiectului de lege ci dimpotrivă, constituie un demers greu de înțeles și explicat care este de natură să producă un uriaș impact negativ asupra funcționării autorităților administrației publice locale din România, dincolo de faptul că încalcă principii constituționale și legale în materie.

Reamintim că, încă de la adoptarea primelor legi ale administrației publice locale în Statul Român și continuând până în prezent, funcția publică de conducere de secretar general al unității administrativ -teritoriale a fost gândită și legiferată ca un factor de neutralitate, echilibru, stabilitate și continuitate în ceea ce privește activitatea autorităților executivă și deliberativă a administrației publice locale.

Și în prezent, Codul Administrativ al României – Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 definește rolul secretarului general ca funcționar public de conducere ”ce asigură respectarea principiului legalității în activitatea de emitere și adoptare a actelor administrative, stabilitatea funcționării aparatului de specialitate al primarului sau, după caz, al consiliului județean, continuitatea conducerii și realizarea legăturilor funcționale între compartimentele din cadrul acestora”.

Ca o garanție a acestei misiuni, secretarul general al județului (ca și al oricărei unități administrativ-teritoriale) are interdicția legală de a fi membru al unui partid politic și, întocmai precum magistrații, militarii și alte câteva categorii de funcționari publici cărora prin lege organică le este interzisă asocierea în partide politice, are și interdicția constituțională de a fi ales în funcții elective pe durata exercitării funcției.

Pornind de la aceste premise, remarcăm că în ultimii ani, încercarea de instituire a mandatului în funcția publică, cu precădere în referire la secretarul general al județului, apare ca o marotă venită periodic dinspre mediul politic. Și în cazul proiectului de lege la care facem referire, prin încercarea de consacrare a mandatelor pe durata determinată de 5 ani în funcția publică de conducere, cu stabilirea unei limite maxime de timp privind exercitarea funcției, se abdică de la unul dintre principiile fundamentale ale funcției publice și anume principiul stabilității. Or, așa cum se arată în jurisprudența Curții Constituționale a României, modificările de această manieră ale statutului juridic al funcțiilor publice, ”afectează stabilitatea exercitării acestora…….ceea ce încalcă dreptul de acces la o funcție publică și principiul stabilității ce ar trebui să guverneze exercitarea funcțiilor publice”. (de ex. Decizia CCR nr. 414/2010).

Atenționăm asupra faptului că, mandatul limitat în timp nu este, în niciun caz, specific funcției publice, ci doar funcțiilor de demnitate publică, astfel încât măsura apare din acest punct de vedere ca fiind neconstituțională și contrară principiilor naționale și europene de organizare a funcției publice. Apoi, sub aspectul rotației în funcții publice, însăși Comisia Europeană îndeamnă la prudență, considerând prioritare stabilitatea și fiabilitatea acestora (Semestrul European – Fișa tematică intitulată ”Calitatea Administrației Publice”, pag. 11.). Mai mult, OECD – Sigma Papers, Principiile Administrației Publice, Principiul 4, arată că influenţa politică directă sau indirectă cu privire la funcţiile de management superior în serviciul public trebuie împiedicată, și că de obicei, în serviciul public, funcția de secretar general sau director general al unui organ administrativ determină linia de delimitare între funcționarii publici și cei desemnați politic.

De asemenea, semnalăm faptul că în afara încălcării principiului stabilității în funcția publică, proiectul de lege încalcă și alte principii fundamentale ale dreptului precum: principiul nediscriminării statuat de art. 16 din Constituție, devreme ce Secretarului general, (și Arhitectului-șef) li se instituie un regim juridic de exercitare a funcției diferit față celelalte funcții publice de conducere, fără o justificare obiectivă și rezonabilă; principiul încrederii legitime a funcționarilor publici în raport cu puterea executivă și legiuitoare în stânsă corelație cu principiul securității juridice, din cauza modificării fundamentale a modului de exercitare a funcției publice, ocupate prin concurs pe perioadă nedeterminată cu regulile intempestive ale mandatului temporar, dar și exigențele privitoare la claritatea și previzibilitatea reglementării, în măsura în care multe dintre textele proiectului de lege nu sunt suficient de clar formulate și nici armonizate cu alte reglementări incidente în materie, în acord cu cerințele normelor de tehnică legislativă.

În egală măsură nu putem să nu observăm că la baza demersului de modificare explicită a regimului juridic al funcțiilor publice specifice de Secretar general al unităților administrativ-teritoriale, respectiv Arhitect-șef, stă calificarea acestora ca funcții publice sensibile, adică acele funcții care prezintă un risc semnificativ de afectare a obiectivelor entității publice prin utilizarea necorespunzătoare a resurselor umane, materiale, financiare și informaționale sau de corupție sau fraudă. In ce ne privește, apreciem că, potrivit art. 243 din Codul administrativ, atribuțiile secretarului general nu îndeplinesc criteriile de risc asociate funcțiilor considerate sensibile, ci dimpotrivă, acesta are drept scop principal tocmai asigurarea și impunerea respectării principiului legalității în activitatea autorităților publice locale, ceea ce contrazice vădit propunerea de încadrare a acestei funcții într-o asemenea categorie.

Față de cele ce preced conchidem că, în democrațiile constituționale, orice măsuri de reformă a administrației publice locale trebuie să aibă ca scop modernizarea și eficientizarea acesteia cu respectarea supremației interesului public dar și a regulilor statului de drept, fiind de evitat adoptarea unor ”găselnițe juridice” care să vulnerabilizeze mecanismele instituționale, administrative și juridice care asigură corecta funcționare a autorităților publice locale și buna administrare a cetățenilor.

Atragem atenția că eventuala introducere a mandatului pentru funcția publică de Secretar general, dincolo de aspectele ce țin de neconstituționalitatea demersului ar fi de natură să vulnerabilizeze această funcție publică de conducere, golind practic de conținut rolul său consacrat de mai bine de 161 de ani de administrație publică modernă în Statul Român, având ca efect în timp alungarea profesioniștilor, datorită statutului său juridic precar și efemer, supus ingerinței politice permanente.

Asociația Secretarilor Generali ai Județelor din România solicită cu fermitate menținerea statutului actual al funcției de Secretar general al județului ca o funcție publică de conducere specifică, ocupată pe durată nedeterminată, și renunțarea la propunerile de limitare a exercițiului acesteia în cadrul unuia sau a două mandate, exprimându-și deplina disponibilitate de a participa la orice formă de dialog instituțional deschis și constructiv privind inițiativele necesare de reformare a administrației publice locale”, se precizează în scrisoarea deschisă semnată de președintele Asociației Secretarilor Generali ai Județelor din România – Cosmin Radu Vlaicu.

Urmărește Incomod Media și pe Google News