Connect with us

Dâmboviţa

Senatorul Titus Corlățean, discuții cu rectorul Academiei de Studii Economice despre problemele actuale ale României

Publicat

pe

Senatorul PSD de Dâmbovița, Titus Corlățean, nu este atent numai la problematica externă a României, la relațiile diplomatice și întreținerea lor, ci și la ceea ce se întâmplă în viața politico-economică și socială din România. Social-democratul, care a anunțat că se înscrie în competiția electorală internă pentru poziția de președinte al Partidului Social Democrat, a avut o întâlnire cu rectorul Academiei de Studii Economice București, profesorul dr. Nicolae Istudor, în cadrul căreia au fost abordate ca teme de discuție soluțiile concrete privind provocările actuale economice cu care se confruntă România.

„Ținând cont de expertiza recunoscută a domnului rector, nu a lipsit tema agriculturii și a capacității României, nepusă cu adevărat în valoare, din păcate, în prezent, de a produce o diversitate de produse agricole și în zootehnie, îndestulătoare nu doar pentru România, ci și pentru piața internațională.

Am aflat un lucru pe care nu îl știam. ASE a realizat în 2020, la solicitarea Guvernului României de la acel moment, un studiu complex, respectiv 800 pagini, pe sectoarele distincte industriale si ale economiei românești, în perspectiva negocierii și implementării PNRR pentru România, care conținea și soluții de relansare economică post-pandemie. Prea puțin din acest studiu a fost folosit însă de guvernanții de Dreapta de atunci”, a dezvăluit senatorul Titus Corlățean.

Mai afirmă parlamentarul social-democrat că studiul realizat de specialiștii din cadrul Academiei de Studii Economice poate fi actualizat cu propuneri și soluții concrete, dar trebuie să existe interes și din partea actualului Guvern. Titus Corlățean a preluat ideea lansată și a hotărât să o promoveze. Senatorul PSD i-a mulțumit rectorului Academiei de Studii Economice pentru disponibilitatea și interesul de a contribui la un proiect profesionist, benefic pentru România.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

„Mircea cel Bătrân și urmașii. O istorie a puterii”. Expoziție temporară la Muzeul de Istorie din Târgoviște

Publicat

pe

Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, vă invită la Muzeul de Istorie, în perioada 5 iunie – 30 septembrie 2026, să vizitați o nouă expoziție temporară „Mircea cel Bătrân și urmașii, o istorie a puterii”.

La 640 de ani de la urcarea pe tronul Țării Românești și la 630 de ani de la prima atestare documentară a orașului Târgoviște, Mircea cel Bătrân rămâne una dintre figurile fundamentale ale Evului Mediu românesc. Domnia sa nu a însemnat doar o succesiune de victorii militare și alianțe diplomatice, ci și construirea unui model de autoritate politică și dinastică ce avea să influențeze generațiile următoare. Prin faptele sale, dar și prin memoria păstrată de urmași, Mircea devine expresia unei istorii a puterii care se leagă deopotrivă de destinul Țării Românești și de afirmarea Târgoviștei ca spațiu al autorității domnești.

Expoziția „Mircea cel Bătrân și urmașii, o istorie a puterii” este rodul colaborării a cinci instituții muzeale. Patrimoniului deținut de Muzeul de Istorie din Târgoviște și s-a adăugat o selecție de bunuri de patrimoniu din colecțiile următoarelor muzee: Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Municipiului București, Muzeului Județean Argeș și Muzeul Municipal Curtea de Argeș, cărora le mulțumim pentru că au răspuns apelului lansat de instituția târgovișteană

Expoziția prezintă aspecte ale evoluției politice și militare a Țării Românești la finalul secolului al XIV-lea și în secolul al XV-lea. Vizitatorii pot descoperi aspecte ale vieții cotidiene din cele două capitale, Argeș și Târgoviște, la care se adaugă tezaure monetare, arme, dar și obiecte de podoabă descoperite la Gogoșu (jud. Mehedinți), Olteni (jud. Teleorman), Curtea de Argeș (jud. Argeș), Retevoiești-Pietroșani (jud. Argeș), Cetățeni (jud. Argeș) și Târgoviște (Curtea Domnească).

În privința armelor, acestea provin de la Podu Dâmboviței, Cetățeni, Cetatea Poienari, Șerbănești – spadă cavalerească pentru o mână, mâner cu garda dreaptă terminată printr-un buton sferic, și Vlădești – spadă pentru două mâini, cu lama dreaptă, șanț median pe ambele fețe, gardă în formă de cruce cu brațele drepte, toate din județul Argeș, la care se adaugă o spadă descoperită în zona Bucureștiului – spadă occidentală din secolul al XV-lea, cu lama dreaptă, vârf rotunjit, fără canelură mediană, cu profil transversal rombic și gard dreaptă.
În ceea ce privește masa monetară, deosebit de relevantă pentru ideea de putere, remarcăm prezentarea pentru public a unui fragment (500 monede din peste 48.000) din tezaurul de la Budești (jud. Vâlcea), a unui lot din tezaurul Mircea cel Bătrân (6328 monede) descoperit la Târgoviște, precum și a unor exemplare mai rare, așa cum sunt ducatul de la Vlad I (1394-1397) și Mihail I (1418-1420).

De asemenea, menționăm prezența pisaniei cetății Turnu (Măgurele)/Nicopolis Minor, inscripție slavonă, de redacție medio-bulgară, atestând refacerea cetății, după dezastrul cruciat de la Nicopole. Stăpânirea otomană a cetății s-a menținut din 1396 până, cel târziu, în 1398. Din primăvara anului 1399 avem atestată documentar prezența lui Mircea cel Bătrân la Nicopolis Minor. Se adaugă pisania cetății Dârstăr (Silistra), păstrată fragmentar, inscripție în limba greacă, atestând apărarea cetății asediate de turci în anul 1407-1408.

Încheiem prezentarea sintetică a expoziției cu placa armorială atribuită lui Vlad Dracul, expusă pe turnul-clopotniță al mitropoliei de la Argeș. Dincolo de ordinul cavaleresc, această placă, prin amplasarea direct pe unul din monumentele simbol din interiorul țării, transmite mesajul propriei identități heraldice a voievodului. Vă așteptăm cu drag!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Fostul premier al României Theodor Stolojan, cetățean de onoare al județului Dâmbovița

Publicat

pe

4 iunie 2026. Prima zi a manifestărilor organizate de Consiliul Județean Dâmbovița sub egida „Zilele Județului” – 514 ani de atestare documentară a acestor meleaguri pitorești, pline de farmec, cu oameni credincioși, muncitori, destoinici și iubitori de viață, de frumos. Și unde putea debuta mai bine acest maraton de sărbătoare pus la cale de CJD și de președintele acestei instituții, Corneliu Ștefan, decât în inima istoriei, la Palatul Brâncovenesc de la Potlogi, loc iubit de domnitorul care, împreună cu fiii săi, în fața sultanului Ahmed al III-lea, au ales să își dea viețile, decât să renunțe la credința creștină.

Astăzi, în cadrul ședinței festive a Consiliului Județean Dâmbovița ținută în Palatul de la Potlogi, președintele Corneliu Ștefan, prin votul acordat de consilieri, a acordat titlul de cetățean de onoare al județului Dâmbovița fostului premier al României, Theodor Dumitru Stolojan, născut la 24 octombrie 1943, la Târgoviște, economisit de excepție, cel care, în perioada cât s-a aflat la conducerea Guvernului României, și se întâmpla între 16 octombrie 1991 și 18 octombrie 1992, i-a sprijinit cu încredere pe toți aceia care, în acei ani de început de democrație în România, au luptat pentru înființarea Universității Valahia din Târgoviște.

Prima asemenea distincție acordată pentru merite deosebite în promovarea culturii, credinței strămoșești, educației, științei, economiei și prosperității județului Dâmboviței a fost conferită, în anul 2022, tot la Palatul de la Potlogi, Înalt Prea Sfinției Sa Nifon, Arhiepiscopul și Mitropolitul Târgoviștei.

În 2023, cetățean de onoare al județului Dâmbovița a devenit actualul prim-viceguvernator al Băncii Naționale a Românei, Leonardo Badea.

În 2024, înaltul titlul a fost oferit de președintele Corneliu Ștefan marelui folclorist de renume internațional, naistul Gheorghe Zamfir.

În 2025, distincția i-a fost acordată, în același cadru festiv, la umbra istoriei, tot la Palatul Brâncovenesc de la Potlogi, tenorului Florin Dan Georgescu, solistul de operă care a făcut să vibreze de-a lungul carierei sale toate marile săli de concerte din lume.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite